{"id":1032,"date":"2026-04-23T13:48:20","date_gmt":"2026-04-23T10:48:20","guid":{"rendered":"https:\/\/revistapontica.com\/?p=1032"},"modified":"2026-04-23T13:48:55","modified_gmt":"2026-04-23T10:48:55","slug":"pontica-nr-54-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/pontica-nr-54-2021\/","title":{"rendered":"Pontica No. 54 (2021)"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n\n\n\n
\n
DESCHIDE PONTICA NR. 54 – VARIANTA COMPLET\u0102 \u00ceN FORMAT .PDF<\/strong> (169 Mb)<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

SUMAR<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
COMPLEXE HAMANGIA DIN SITUL TECHIRGHIOL DEALUL MINERVA \u2013 PALODA. CERCET\u0102RI ARHEOLOGICE PREVENTIVE 2020 (RAPORT PRELIMINAR)<\/summary>\n

Domeniul arheologiei preventive a oferit, \u00een ultimele decenii, posibilitatea unor s\u0103p\u0103turi arheologice de mare amploare \u0219i, implicit, \u0219ansa studierii siturilor pe mari suprafe\u021be. Locuirea Hamangia din punctul Techirghiol \u2013 Dealul Minerva a fost semnalat\u0103 cu mult timp \u00een urm\u0103 de D. Galbenu, cea care a condus aici s\u0103p\u0103turi de salvare \u00een perioada 1959 – 1962, publicate \u00een raportul preliminar din 1962.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Valentina VOINEA<\/strong>
Constantin B\u0102JENARU<\/strong>
Marius LASCU<\/strong>
C\u0103t\u0103lin NOPCEA<\/strong>
Adrian IRIMIA<\/strong>
Manuela M\u0102I\u021a\u0102<\/strong>
Alin GHEORGHE<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
FAUNA DE LA TECHIRGHIOL DEALUL MINERVA – PALODA. STUDIU ARHEOZOOLOGIC PRELIMINAR<\/summary>\n

\u00cen urma cercet\u0103rilor arheologice de salvare de la Techirghiol Dealul Minerva – Paloda din cursul anului 2020, realizate de o echip\u0103 de arheologi de la Muzeul de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie Constan\u021ba, au fost descoperite \u0219i numeroase resturi faunistice. \u00cen acest studiu prezent\u0103m analiza preliminar\u0103 a resturilor faunistice de mamifere, p\u0103s\u0103ri, reptile, pe\u0219ti \u0219i molu\u0219te descoperite cu aceast\u0103 ocazie. De asemenea, datele rezultate au fost folosite pentru caracterizarea paleo-economiei animaliere a acestui sit.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Adrian B\u0102L\u0102\u015eESCU<\/strong>
Valentin RADU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
RESTURI SCHELETICE UMANE NEOLITICE DIN CULTURA HAMANGIA DESCOPERITE LA TECHIRGHIOL DEALUL MINERVA \u2013 PALODA. ANALIZ\u0102 ANTROPOLOGIC\u0102<\/summary>\n

Analiza de fa\u021b\u0103 const\u0103 \u00een examinarea antropologic\u0103 a c\u00e2torva resturi scheletice umane aflate \u00een context nefunerar (\u00een niveluri de locuire), descoperite \u00een treicomplexe (gropi) eneolitice de tip Hamangia, \u00een anul 2020, la Techirghiol DealulMinerva \u2013 Paloda. Pe l\u00e2ng\u0103 caracteristicile generale rezultate din studiul fragmentelor osoase (eviden\u021bierea num\u0103rului minim de indivizi, prezen\u021ba unor markeri tafonomici, aspecte legate de sexul \u0219i de v\u00e2rsta indivizilor, indicatori ai stilulului de via\u021b\u0103 etc.), cercetarea noastr\u0103 cuprinde \u0219i o trecere \u00een revist\u0103 a principalelor localit\u0103\u021bi cu descoperiri funerare neolitice Hamangia din sectorul rom\u00e2nesc al Dobrogei.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel VASILE<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CERCET\u0102RI DE SUPRAFA\u021a\u0102 \u00ceN ZONA BUC\u0218ANILOR (JUD. GIURGIU). COMPLET\u0102RIALE UNUI REPERTORIU REGIONAL<\/summary>\n

F\u0103r\u0103 a fi \u00eentr-un mod anume excep\u021bional\u0103, zona Buc\u0219anilor din jude\u021bul Giurgiu a fost doar \u00eentr-o mai mare m\u0103sur\u0103 cercetat\u0103 dec\u00e2t altele. Continuate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, cercet\u0103rile circumscrise spa\u021biului ini\u021bial au condus la descoperirea a numeroase sta\u021biuni arheologice, unele r\u0103mase inedite. Demersul nostru vizeaz\u0103 numai zona izvoarelor \u0219i a unei por\u021biuni din cursul superior al Ilfov\u0103\u021bului, afluent pe st\u00e2nga al Neajlovului.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

C\u0103t\u0103lin BEM<\/strong>
Tudor HILA<\/strong>
C\u0103t\u0103lin I. NICOLAE<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
WILD BOAR CANINE IMPLEMENTS FROM DR\u0102GU\u0218ENI<\/summary>\n

Scopul prezentei lucr\u0103ri este de a aduce din nou \u00een discu\u021bie colec\u021bia de canini de mistre\u021b descoperi\u021bi \u00een situl Cucuteni de la Dr\u0103gu\u0219eni-Ostrov. Cercet\u0103rile arheologice au fost efectuate de S. Marinescu-B\u00eelcu \u0219i Al. Bolomey \u00eentre 1970-1974 \u0219i 1979-1985. Ansamblul se afl\u0103 \u00een prezent la Institutul de Arheologie \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Adina BORONEAN\u021a<\/strong>
Monica M\u0102RG\u0102RIT<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
UN TOPOR DE METAL DE LA B\u0102ILE OL\u0102NE\u015eTI, JUD. V\u00c2LCEA \u015eI C\u00c2TEVA OBSERVA\u0162II CU PRIVIRE LA TEHNOLOGIA DE TURNARE A TOPOARELOR CU GAUR\u0102 DE \u00ceNM\u0102NU\u015eARE TRANSVERSAL\u0102 DIN EPOCA TIMPURIE A BRONZULUI DE LA DUN\u0102REA DE JOS<\/summary>\n

Autorii public\u0103 un topor cu gaur\u0103 de \u00eenm\u0103nu\u015fare transversal\u0103 de tip Izvoarele descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la B\u0103ile Ol\u0103ne\u015fti (jud. V\u00e2lcea). Caracteristicile tipologice \u015fi tehnologice ale piesei permit discu\u0163ii mai detaliate cu privire la tehnologia de turnare a acestor topoare la Dun\u0103rea de Jos, \u00een perioada timpurie a epocii bronzului.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Radu B\u0102JENARU<\/strong>
Ion TU\u0162ULESCU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
A RECENT CONTRIBUTION TO THE ABSOLUTE CHRONOLOGY ON THE EARLY BRONZE AGE IN EASTERN ROMANIA<\/summary>\n

Problematica bronzului timpuriu \u00een zonele din r\u0103s\u0103ritul Rom\u00e2niei comport\u0103 \u00eenc\u0103 destule discu\u021bii legate de componenta etnic\u0103 \u0219i mai ales de limitele temporale. Cercet\u0103rile recente dintr-un sit fortificat de pe teritoriul localit\u0103\u021bii V\u00e2n\u0103tori-Neam\u021b au oferit posibilitatea complet\u0103rii tabloului cronologic existent p\u00e2n\u0103 \u00een prezent pentru prima etap\u0103 a epocii bronzului.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Vasile DIACONU<\/strong>
Oana G\u00c2ZA<\/strong>
Doru P\u0102CE\u0218IL\u0102<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
DOU\u0102 SECURI DE TIP FLACHBEIL DIN JUD. ARGE\u0218<\/summary>\n

Autorii discut\u0103 \u00een acest articol dou\u0103 descoperiri f\u0103cute \u00een 2018 \u015fi 2021 \u00een apropierea localit\u0103\u021bilor Bascov \u015fi Boga\u021bi, jud. Arge\u0219, \u0219i anume dou\u0103 securi de tip Flachbeil apar\u021bin\u00e2nd bronzului timpuriu (sau epocii cuprului final dup\u0103 alte cronologii). Piesa de la Boga\u0163i a fost descoperit\u0103 cu detectorul de metale pe un deal din sud-vestul localit\u0103\u021bii, lacota 374 m fa\u021b\u0103 de nivelul m\u0103rii, la circa 0,35 m ad\u00e2ncime. Piesa de la Bascov a fost descoperit\u0103 undeva la sud de localitate, cel mai probabil pe un deal. Sunt analizate o serie de aspecte cum ar fi cronologia \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea acestui tip de pies\u0103, precum \u0219i eventualele analogii.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Cristian Eduard \u0218TEFAN<\/strong>
Drago\u0219 M\u0102NDESCU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
UN CELT DESCOPERIT LA GORN\u0102CEL, JUD. GORJ<\/summary>\n

Celtul descoperit recent la Gorn\u0103cel (jud. Gorj), \u00eentr-o zon\u0103 \u00eenalt\u0103 cu o bun\u0103 vizibilitate asupra v\u0103ii Jiului, a fost supus investiga\u0163iilor prin metoda fluorescen\u0163ei de raze X \u015fi imagistice \u00een vederea determin\u0103rii compozi\u0163iei metalului \u015fi pentru a se ob\u0163ine informa\u0163ii de natur\u0103 tehnologic\u0103. Piesa a fost f\u0103cut\u0103 din bronz, fiind identificat un nivel ridicat de staniu. Cu ajutorul tomografiei computerizate au fost precizate zonele cu porozitate crescut\u0103 ale celtului, precum \u015fi forma \u015fi dimensiunile tubului pentru fixarea m\u00e2nerului. Celturi similare ca form\u0103 \u015fi decor au fost g\u0103site, cu prec\u0103dere, \u00een estul Serbiei, sud-vestul \u015fi sud-estul Rom\u00e2niei. Piesa de la Gorn\u0103cel se dateaz\u0103 \u00een Ha A2\/B1.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Anca-Diana POPESCU<\/strong>
Dumitru HORTOPAN<\/strong>
Robert S\u00ceRBU<\/strong>
Daniela CRISTEA-STAN<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
EINIGE ERW\u00c4GUNGEN ZU EINER DAKISCHEN UND R\u00d6MISCHEN ANSIEDLUNG IN NORDOSTOLTENIEN (RUM\u00c4NIEN) – OCNI\u0162A – BURIDAVA<\/summary>\n

Sunt aduse \u00een fa\u0163a cititorului c\u00e2teva probleme, mai vechi \u015fi altele recente, cu privire la a\u015fez\u0103rile dacice \u015fi romane de la Ocni\u0163a \u2013 Buridava (jude\u0163ul V\u00e2lcea). Sunt avute \u00een vedere aspecte geografice, arheologice, economice, numismatice, militare \u015fi de cult.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Cristian SCHUSTER<\/strong>
Ion TU\u0162ULESCU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
DIN NOU DESPRE A\u0218EZAREA GETIC\u0102 DE EPOC\u0102 ROMAN\u0102 DE LA H\u00c2R\u0218OVA PUNCTUL LA MOAR\u0102 (JUD. CONSTAN\u021aA)<\/summary>\n

La mijlocul secolului trecut a fost identificat\u0103, la cca 1,5 km de cetatea Carsium, \u00een partea de r\u0103s\u0103rit a localit\u0103\u021bii H\u00e2r\u0219ova, aproape de malul Dun\u0103rii, o a\u0219ezare getic\u0103 de epoc\u0103 roman\u0103. Aceasta s-a dezvoltat pe o colin\u0103 cu \u00een\u0103l\u021bimea de cca. 20-25 m \u00een amonte. Pe baza materialului ceramic recoltat la suprafa\u021ba solului s-a presupus, ini\u021bial, c\u0103 a\u0219ezarea reprezint\u0103 o comunitate sarmatic\u0103 care asimilase elemente autohtonegetice. A\u0219ezarea a fost supus\u0103 cercet\u0103rilor preventive \u00een mai multe etape determinate de implementarea unor proiecte industriale \u00een zon\u0103.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Constantin NICOLAE<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
LOCUIN\u021aE ROMANE DIN MEDIUL RURAL AL ZONEI DE NORD A DOBROGEI, \u00ceN SECOLELE II \u2013 IV P.CHR.<\/summary>\n

Ca \u0219i \u00een alte domenii de activitate, \u00een mediul rural al teritoriului de la Gurile Dun\u0103rii se distinge un fenomen de continuitate \u00een structura \u0219i arhitectura locuin\u021belor romane, din secolele II-IV-lea p.Chr. Fa\u021b\u0103 de perioada anterioar\u0103, secolul al IVlea prezint\u0103 un plus de locuin\u021be de suprafa\u021b\u0103, eviden\u021biind astfel \u0219i evolu\u021bia procesului de romanizare.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Victor Henrich BAUMANN
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
THE DISCOVERY OF A GRECO-ITALIC AMPHORA FROM THE BLACK SEA REGION<\/summary>\n

Acest articol prezint\u0103 o amfor\u0103 unic\u0103 pe litoralul M\u0103rii Negre, de fabrica\u021bie greco-italic\u0103, provenit\u0103 din ansamblul de morminte maeotice nr. 394 din necropola Prikubanskiy. Contextul cronologic al complexului, care con\u021bine, al\u0103turi de o amfora greco-italic\u0103, una de Menda \u0219i o farfurie de pe\u0219te cu firnis negru, este analizat aici prin prisma unei game largi de analogii. Acest ansamblu este databil \u00een anii 350 a.Chr.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

S. Yu. MONAKHOV<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
R\u0102SP\u00c2NDIREA PRODUSELOR GRECE\u0218TI DE IMPORT \u00ceN MEDIUL AUTOHTON. STUDIU DE CAZ: THASOS<\/summary>\n

Articolul \u00ee\u0219i propune o repertoriere a \u0219tampilelor \u0219i recipientelor amforicede Thasos din spa\u021biul autohton (nu colonial), din Dobrogea, pe durata atest\u0103rii lor aici, \u00een secolele IV \u2013 III a. Chr. Indirect, realizeaz\u0103 \u0219i o repertoriere (par\u021bial\u0103) a siturilor arheologice din Dobrogea pentru acest interval. Sunt urm\u0103rite cronologia \u0219tampilelor (\u00een variantele Garlan 1999, Garlan 2004-2005 \u0219i Tzochev 2016), tipologia amforelor (dup\u0103 Monachov 2003) \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea geografic\u0103 a descoperirilor.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Livia BUZOIANU
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
C\u00c9RAMIQUE GRECQUE DE L’\u00ceLE P\u0102CUIUL LUI SOARE DESCOLLECTIONS DU MUS\u00c9E D’HISTOIRE DE TURDA<\/summary>\n

Acest articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 eviden\u021bieze o categorie de material arheologic neglijat din colec\u021biile Muzeului de Istorie Turda. Din cauza faptului c\u0103 fragmentele ceramice grece\u0219ti prezentate provin dintr-o dona\u021bie, cu un context arheologic necunoscut, ele nu au atras aten\u021bia speciali\u0219tilor. Cele dou\u0103 tor\u021bi de amfore \u0219tampilate dateaz\u0103 din secolul al III-lea a.Chr., iar fragmentele de vase attice \u0219i opai\u021bul din secolul al IV-lea a.Chr. Publicarea lor aduce o contribu\u021bie important\u0103, de\u0219i limitat\u0103, la distribu\u021bia amforelor sinopeene \u0219i a ceramicii atheniene \u00een regiunile vest-pontice.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel ANDREICA<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
BEOBACHTUNGEN ZU R\u00d6MERZEITLICHEN WEIHRELIEFS DES HERAKLES UND SEINES KULTES ZWISCHEN BALKANGEBIRGEUND RHODOPEN<\/summary>\n

\u00cen lucrare sunt discutate reliefuri votive pentru Hercule \u0219i analizate stilul \u0219i iconografia pieselor. \u00cen cadrul acestui demers sunt identificate similitudini cu alte zeit\u0103\u021bi din aceea\u0219i epoc\u0103. De asemenea este enun\u021bat\u0103 \u0219i distribu\u021bia teritorial\u0103 a descoperirilor care se refer\u0103la cultul lui Hercule. Articolul con\u021bine \u0219i o analiz\u0103 a dedican\u021bilor \u0219i face referiri la diverse alte aspecte privind acest cult.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Manfred OPPERMANN<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SIXTH-CENTURY AD FIBULAE FROM ULMETUM – PROVINCE OF SCYTHIA<\/summary>\n

\u00cen articolul de fa\u021b\u0103 ne propunem s\u0103 prezentam un num\u0103r de \u0219apte fibule specifice secolului al VI-lea p. Chr. descoperite la Ulmetum. Fibulele se \u00eempart \u00een dou\u0103 categorii: 1. Fibule lucrate manual, cu piciorul \u00eentors pe dedesubt, \u00een forma literei \u201cU\u201d \u2013cinci piese; 2. Fibule turnate, romano-bizantine \u2013 dou\u0103 piese. Ambele tipuri reprezint\u0103 ocategorie de accesorii vestimentare foarte frecvent \u00eent\u00e2lnite \u00een provinciile romano-bizantine din Peninsula Balcanic\u0103 \u00een decursul secolului amintit, ele fiind descoperite \u00een a\u015fez\u0103ri civile, fortifica\u0163ii \u015fi \u00een necropole.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Radu PETCU<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ANUL 602 – UN REPER CRONOLOGIC DEP\u0102\u0218IT<\/summary>\n

Autorul analizeaz\u0103 distrugerea progresiv\u0103 a frontierei dun\u0103rene a Imperiului Bizantin \u0219i ipotezele existente. Pe baza izvoarelor scrise s-a stabilit \u00een urm\u0103 cu aproape \u0219apte decenii c\u0103 revolta lui Phocas din 602 este evenimentul care a dus la dispari\u021bia pentru mai bine de 300 de ani a frontierei dun\u0103rene a Bizan\u021bului. Totu\u0219i, descoperirile arheologice \u0219i mai ales cele numismatice arat\u0103 o realitate diferit\u0103: \u00eencep\u00e2nd cu anii 70 ai secolului al VI-lea, de la vest la est frontiera dun\u0103rean\u0103 este distrus\u0103 prin atacurile succesive avaro \u2013 slave.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel CUSTUREA<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Domeniul arheologiei preventive a oferit, \u00een ultimele decenii, posibilitatea unor s\u0103p\u0103turi arheologice de mare amploare \u0219i, implicit, \u0219ansa studierii siturilor pe mari suprafe\u021be. Locuirea Hamangia din punctul Techirghiol \u2013 Dealul Minerva a fost semnalat\u0103 cu mult timp \u00een urm\u0103 de D. Galbenu, cea care a condus aici s\u0103p\u0103turi de salvare \u00een perioada 1959 – 1962, publicate \u00een raportul preliminar din 1962.<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-1032","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-revista"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1032","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1032"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1032\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1063,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1032\/revisions\/1063"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1032"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1032"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1032"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}