{"id":1064,"date":"2026-04-23T17:19:00","date_gmt":"2026-04-23T14:19:00","guid":{"rendered":"https:\/\/revistapontica.com\/?p=1064"},"modified":"2026-04-23T17:20:27","modified_gmt":"2026-04-23T14:20:27","slug":"pontica-nr-53-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/pontica-nr-53-2020\/","title":{"rendered":"Pontica Nr. 53 (2020)"},"content":{"rendered":"\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
DESCHIDE PONTICA NR. 53- VARIANTA COMPLET\u0102 \u00ceN FORMAT .PDF<\/strong> (173 Mb)<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

SUMAR<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
MARTIRII GO\u0162I: ARIENI \u00ceN CALENDARUL NICEEAN, SAU NICEENI \u00ceN CALENDARUL ARIAN?<\/summary>\n

Simplitatea teologic\u0103 a cre\u015ftinismului \u00een Gothia \u015fi-a spus cuv\u00e2ntul, iar activitatea misionar\u0103 a lui Ulfila dezvoltat\u0103 ulterior asupra refugia\u0163ilor go\u0163i nu a fost sim\u0163it\u0103 a fi o schimbare a m\u0103rturisirii de credin\u0163\u0103, mai ales c\u0103 se f\u0103cea \u00een limba proprie de c\u0103tre unul dintre ei \u00een care aveau \u00eencredere deplin\u0103. Din punctul de vedere al go\u0163ilor, martirii le apar\u0163ineau pentru c\u0103 erau fra\u0163ii lor cu care au suferit \u00eempreun\u0103, persecu\u0163ia fiind tocmai motivul pentru care mul\u0163i dintre ei au decis s\u0103 se refugieze \u00een Imperiu. Go\u0163ii au p\u0103strat \u00een calendar amintirea fra\u0163ilor lor martiriza\u0163i, chiar dac\u0103, ulterior evenimentului, comunitatea lor a evoluat mai mult sau mai pu\u0163in vizibil \u00een direc\u0163ia schimb\u0103rii confesiunii. Moa\u015ftele fra\u0163ilor lor au f\u0103cut parte integrant\u0103 din via\u0163a cre\u015ftin\u0103 pe care au tr\u0103it-o \u015fi au m\u0103rturisit-o \u00eempreun\u0103 \u00een Gothia \u015fi au continuat-o \u00een imperiu.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Mihai Ovidiu C\u0102\u0162OI<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOI INTERPRET\u0102RI PRIVIND EVOLU\u021aIA ORGANIZ\u0102RII BISERICE\u0218TI PE TERITORIUL PROVINCIEI ROMANE SCYTHIA \u00ceN SECOLUL AL VI-LEA P.CHR.<\/summary>\n

Tema acestui studiu o reprezint\u0103 evolu\u021bia organiz\u0103rii biserice\u0219ti pe teritoriul provinciei romane Scythia de-a lungul secolului al VI-lea. Pe temeiul informa\u021biilor de natur\u0103 literar\u0103 \u0219i arheologic\u0103, autorul a datat momentul \u00eenfiin\u021b\u0103rii primelor scaune biserice\u0219ti sufragane (cel pu\u021bin 14 la num\u0103r) de pe teritoriul provinciei istro-pontice \u00een prima parte a domniei lui Iustinian I (527-565), cel mai probabil \u00een anul 536. Alte noi episcopii sufragane au fost \u00eenfiin\u021bate c\u0103tre jum\u0103tatea \u0219i \u00een a doua parte a secolului al VI-lea.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Ionu\u021b HOLUBEANU<\/strong><\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ENCORE UNE FOIS SUR LA DATATION ET L\u2019ORGANISATION DES MOINES DANS LE MONAST\u00c8RE RUPESTRE DE MURFATLAR (D\u00c9P. DE CONSTAN\u021aA)<\/summary>\n

M\u0103n\u0103stirea rupestr\u0103 este situat\u0103 pe teritoriul rom\u00e2nesc al Dobrogei, l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul Murfatlar, la 20 km vest de Constan\u021ba. Conform ceramicii, desenelor \u0219i graffiti-lor, precum \u0219i numeroaselor semne, aspectul ei a evoluat p\u00e2n\u0103 \u00een ultimul sfert al secolului al IX-lea, fiind abandonat\u0103 \u00een ultimul sfert al secolului al X-lea (\u00eendeosebi dup\u0103 campania rus\u0103 a Prin\u021bului Sviatoslav \u00eempotriva Primului \u021barat bulgar din 971).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Georgi ATANASOV<\/strong><\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
PRODUCTION OF BONE RINGS IN THE HAMANGIA SETTLEMENT OF CHEIA (ROMANIA)<\/summary>\n

Studiile efectuate asupra pieselor confec\u021bionate din materiale dure animaliere din cultura Hamangia (mileniul V cal BC) au acordat o aten\u021bie sporit\u0103 materiilor prime exotice, precum valva Spondylus sau scafopodul Antalis, \u00een detrimentul materiilor prime locale, cum ar fi osul. Totu\u0219i, cele din urm\u0103 ne pot furniza informa\u021bii tehnologice \u0219i culturale importante despre comunit\u0103\u021bile preistorice. \u00cen acest studiu propunemreconstituirea schemei de transformare a oaselor de ovicaprine \u00een inele, pe baza analizeitehnologice, a\u0219a cum a fost identificat\u0103 \u00een a\u0219ezarea de la Cheia (jude\u021bul Constan\u021ba, Rom\u00e2nia).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Monica M\u0102RG\u0102RIT<\/strong>
Valentina Mihaela VOINEA<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ANALIZE XRF ASUPRA UNOR PIGMEN\u021aI IDENTIFICA\u021aI PE PIESE DIN LUT ARS DIN CULTURA GUMELNI\u021aA DESCOPERITE PE TERITORIUL JUDE\u021aULUI D\u00c2MBOVI\u021aA<\/summary>\n

Cultura Kodjadermen-Gumelni\u021ba-Karanovo VI (K-G-K VI) este cunoscut\u0103 prin splendida ceramica grafitat\u0103, de\u0219i pigmen\u021bi de culoare alb \u0219i ro\u0219u erau folosi\u021bi pentru categorii speciale ceramice \u0219i \u00een plastica minor\u0103. Dac\u0103 pentru cultura contemporan\u0103, Cucuteni Tripolie, bine cunoscut\u0103 pentru ceramica sa pictat\u0103, au fost efectuate numeroase analize de pigment, pentru cultura Gumelni\u021ba, acestea sunt foarte rare.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Ana ILIE<\/strong>
Daniela STAN<\/strong>
Bogdan CONSTANTINESCU<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SEQUENCE OF GRAVES IN BARROWS 4TH-3RD MILLENNIUM BCIN THE DANUBE-TISZA REGION<\/summary>\n

Cercetarea arheologic\u0103 a movilei \u201cCiganska humka\u201d din \u0160ajka\u0161 (Voivodina,Serbia) a fost efectuat\u0103 \u00een anul 2016. Au fost descoperite dou\u0103 complexe funerare datate 3000-2900 a.Chr., respectiv 2800-2600 a.Chr., apar\u021bin\u00e2nd comunit\u0103\u021bilor stepice de origine estic\u0103. Morm\u00e2ntul mai vechi (num\u0103rul 2), dat fiind modul \u00een care a fost amenajat, face trimitere la complexe funerare cu defunc\u021bi depu\u0219i \u00een pozi\u021bie \u00eentins\u0103, descoperite \u00een Marea C\u00e2mpie Ungar\u0103, nordul Bulgariei \u0219i Muntenia. Mormintele de acest tip \u00een regiunea dintre Dun\u0103re \u0219i Tisa dateaz\u0103 de la \u00eenceputul mileniului al III-lea a.Chr. \u0219i sunt contemporane cu faza timpurie a culturii Yamnaya.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Piotr W\u0141ODARCZAK<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
VASE ALE PICTORULUI POLOS-ULUI DIN ZONA SACR\u0102 DE LA HISTRIA<\/summary>\n

S\u0103p\u0103turile din sanctuar, efectuate \u00een apropierea templului A, au scos laiveal\u0103 de-a lungul timpului fragmente de la patru vase ceramice, ce apar\u021bin Pictorului Polos-ului, pictor de vase cu figuri negre, activ la Athena \u00een prima jum\u0103tate a secolului alVI-lea a.Chr. Trei dintre aceste vase sunt farfurii, categorie \u00een care Pictorul Polos-ului aexcelat, \u0219i o pixid\u0103 concav\u0103, form\u0103 de vas rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een repertoriul de vase atice p\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului al VI-lea a.Chr.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Iulian B\u00ceRZESCU<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ON THE IMAGE OF THE APPLIQUE OF PHIALE B 71 FROM TOMB 1\/II IN THE MOGILANSKA MOGILA TUMULUS<\/summary>\n

Articolul aduce \u00een discu\u021bie identificarea reprezent\u0103rii de pe aplica de pephiala B71 din morm\u00e2ntul 1\/II \u00een tumulul Mogilanska Mogila. \u00centre cercet\u0103tori exist\u0103 p\u0103reri \u00eemp\u0103r\u021bite legate de identificarea imaginii feminine de pe aplica din partea interioar\u0103 a omphalos-ului, \u00eenc\u0103 de la descoperirea morm\u00e2ntului 1\/II \u00een 1965 \u0219i a inventarului s\u0103u bogat, care include \u0219i phiala B67.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Denis BORISOV<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
FRAGMENTE DE SCULPTURI DIN SECTORUL T DE LA HISTRIA CU REPREZENTAREA DIVINIT\u0102\u021aII METER THEON<\/summary>\n

Articolul prezint\u0103 patru statuete din marmur\u0103 cu reprezentarea divinit\u0103\u021bii Meter Theon descoperite \u00een sectorul T de la Histria. Caracterul schematic specific produselor de serie de mici dimensiuni \u00een cazul a dou\u0103 piese, precum \u0219i starea avansat\u0103 de degradare a suprafe\u021bei, ca urmare a expunerii \u00eendelungate la intemperii \u00eencazul celorlalte dou\u0103, fac dificil\u0103 datarea lor. Cu toate acestea c\u00e2teva detalii \u00eenc\u0103 vizibile indic\u0103 un stil specific epocii elenistice.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Florina PANAIT-B\u00ceRZESCU<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
TERACOTE DIN A\u0218EZAREA CIVIL\u0102 DE LA OSTROV (DUROSTORUM), JUDE\u021aUL CONSTAN\u021aA (V)<\/summary>\n

Studiul de fa\u021b\u0103 continu\u0103 seria articolelor dedicate teracotelor descoperite prin cercet\u0103ri arheologice sistematice, \u00een perioada anilor 1997\u20132016, \u00een situl de la Ostrov (Durostorum), jud. Constan\u021ba. P\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103 au fost studiate 275 de piesecare au fost departajate \u00een mai multe categorii: statuete umane (divinit\u0103\u021bi \u0219i personaje umane), statuete reprezent\u00e2nd vie\u021buitoare, altare, baze de statuete, socluri pentru statuete, elemente constitutive de ansambluri mari, varia \u0219i incerta.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Adela B\u00c2LT\u00c2C<\/strong>
Christina \u0218TIRBULESCU<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SHEDDING NEW LIGHT ON A LOT OF ROMAN LAMPS FROM TOMIS FROM THEMARIA AND DR. GEORGE SEVEREANU COLLECTION<\/summary>\n

Articolul revizuie\u0219te un lot de l\u0103mpi romane timpurii de la Tomis, partea colec\u021biei Maria \u0219i George Severeanu. Piesele au fost publicate ini\u021bial de dr. Severeanu \u00eenanul 1936 \u0219i mai t\u00e2rziu de C.L. B\u0103lu\u021b\u0103. Cu toate acestea, anumite caracteristici lipsesc sau nu au fost suficient discutate de c\u0103tre autorii anteriori \u0219i vor fi ad\u0103ugate \u00een aceast\u0103 lucrare. Descrierea fiec\u0103rei l\u0103mpi este completat\u0103 cu detaliile pastei \u0219i fabric\u0103rii, precum \u0219i cu caracteristici specifice, cum ar fi inscrip\u021bia care \u00eel men\u021bioneaz\u0103 pe Euctemon pe una dintre l\u0103mpi \u0219i alte semne ale olarilor.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Alina STREINU<\/strong>
Dan P\u00ceRVULESCU<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SOME PONTIC FLAVOUR ON THE LYCIAN TABLE. PONTIC AMPHORAE IN LIMYRA<\/summary>\n

Ora\u0219ul antic Limyra a fost un centru urban bine dezvoltat de la perioada Clasic\u0103 la cea Bizantin\u0103. Vestigiile sale se p\u0103streaz\u0103 la circa cinci kilometri nord-est de ora\u0219ul modern Finike, la poalele masivului To\u00e7ak Da\u011f\u0131 \u00een sud-estul fostei provincii antice Licia, ast\u0103zi pe coasta de sud a Turciei. Fragmentele ceramice, cu prec\u0103dere cele de amfore, descoperite \u00een sap\u0103turile recent desf\u0103\u0219urate (2011-2012 \u0219i 2016-2019) au permis o mai bun\u0103 cunoa\u0219tere a leg\u0103turilor comerciale de lung\u0103 distan\u021b\u0103 cu Limyra.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Philip BES<\/strong>
Alexandra DOLEA<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
WIND FROM WEST – NOTES ON ORIGINS OF A SPECIAL TYPE OF HANDLE WITH HORIZONTAL THUMB PLATE IN EURASIA (1ST – 10TH C. AD.)<\/summary>\n

Acest articol se concentreaz\u0103 asupra genezei unui tip special de cup\u0103 \u0219i de recipiente similare prev\u0103zute cu m\u00e2nerul cu plac\u0103 orizontal\u0103 caracteristic \u2013 tipul denumit \u201ethumb plate\u201d. Asemenea recipiente erau populare \u00een Asia central\u0103 \u0219i de est \u00eentre secolele al VII-lea \u0219i al X-lea. Cercetarea noastr\u0103 arat\u0103 c\u0103 astfel de forme cu m\u00e2ner decorat cu plac\u0103 orizontal\u0103 pentru deget ar trebui s\u0103 provin\u0103 din spa\u021biul greco-roman \u0219i din cel bizantin. Cel mai probabil, au fost folosite ca model dou\u0103 tipuri de cup\u0103 decorat\u0103: skyphos \u0219i modiolus.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Bart\u0142omiej Szymon SZMONIEWSKI<\/strong>
<\/strong>–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
EARLY MEDIEVAL BULGARIAN BELT SET \u2013 COMPOSITION AND FUNCTION<\/summary>\n

\u00cen urma r\u0103sp\u00e2ndirii credin\u021bei cre\u0219tine, centura, ca element vestimentar, a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 din caracterul s\u0103u sacru \u0219i simbolic. Mai mult, chiar \u00een Bizan\u021b, de unde provine noul sistem religios \u0219i unde acesta a produs modific\u0103ri la nivelul societ\u0103\u021bii, astfel de distinc\u021bii militare \u0219i elemente de vestimenta\u021bie nu erau utilizate \u00een acest fel. Tipurile de centuri bine-cunoscute pentru aceast\u0103 perioad\u0103 erau realizate din cu totul alte materiale \u0219i \u00eentr-o manier\u0103 diferit\u0103. Acestea erau confec\u021bionate din metal, prin folosirea dematrice, aveau dimensiuni mai mari, dar \u0219i decora\u021biuni specifice.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Stela DONCHEVA<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SIMILAR TRAITS AND INFLUENCES IN THE PRODUCTION OF BELT SETS IN BULGARIA AND ROMANIAIN THE 10th CENTURY AD<\/summary>\n

Descoperirea de centre de prelucrare a metalului din secolul al X-lea \u00een vecin\u0103tatea capitalei Preslav, l\u00e2ng\u0103 satele Novosel (mun. Shumen) \u0219i Zlatar (mun.Preslav), a deschis o nou\u0103 direc\u021bie \u00een arheologia medieval\u0103 bulgar\u0103. Centrul de produc\u021bie de la Novosel se \u00eentindea pe o suprafa\u021b\u0103 de 170 acri \u0219i a func\u021bionat intensiv \u00een prima jum\u0103tate a secolului al X-lea. \u00cen acela\u0219i timp, centrul de la Zlatar era de dimensiuni mai mici \u0219i ocupa 40 acri.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Stela DONCHEVA<\/strong><\/strong>
<\/strong>–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
OBJETS DE V\u00c9N\u00c9RATION PERSONNELLE PROVENANT DEVRATITZA M\u00c9DI\u00c9VALE<\/summary>\n

Ora\u0219ul medieval Vratsa s-a dezvoltat at\u00e2t ca centru administrativ, c\u00e2t \u0219i militar care supraveghea pasul Vratsata \u0219i importantele mine de cupru din regiune. Ruinele fortifica\u021biei se g\u0103sesc ast\u0103zi la 2 kilometri distan\u021b\u0103 de centrul actualului ora\u0219. Cercetarea arheologic\u0103 sistematic\u0103 se face cu resurse limitate din 2007. Ora\u0219ul este amplasat \u00eentre dou\u0103 fortifica\u021bii \u2013 una \u00een zona Gradishte, l\u00e2ng\u0103 pasul Vratsata, iar a doua, cunoscut\u0103 sub numele de Kemer-kale, \u00een zona \u00een care r\u00e2ul iese din defileu. Numele ora\u0219ului Vratitsa este atestat epigrafic \u00eentr-o inscrip\u021bie datat\u0103 \u00een secolul al XIII-lea \u2013 un act de dona\u021bie c\u0103tre o m\u0103n\u0103stire neidentificat\u0103 \u00eenc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Maria CHRISTOVA-PENKOVA<\/strong>
Aleksandra PETROVA<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
INVENTORY OF LATE ANTIQUE AND MEDIEVAL PORTSALONG THE WESTERN BLACK SEA<\/summary>\n

Articolul \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze modul \u00een care a fost folosit\u0103 coasta bulgar\u0103 din punct de vedere istoric \u0219i economic, ca parte integrant\u0103 dintr-o re\u021bea mai larg\u0103 de porturi \u0219i rute maritime din spa\u021biul M\u0103rii Negre \u0219i al Mediteranei. O cercetare arheologic\u0103 sistematic\u0103 a evolu\u021biei topografice a zonei de coast\u0103 \u00een rela\u021bie cu func\u021bionarea porturilor \u0219i a altor facilit\u0103\u021bi costiere \u00een timpul antichit\u0103\u021bii t\u00e2rzii \u0219i \u00een perioada medieval\u0103 ar aduce noi informa\u021bii referitoare la dezvoltarea vie\u021bii pe litoral \u0219i mai ales la natura resurselor maritime, agricole, precum \u0219i a exploat\u0103rii industriale \u00een contextul comer\u021bului maritim.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Preslav PEEV<\/strong>
Alkiviadis-Alexandros GINALIS<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NEWS OF CLASSIS FLAVIA MOESICA IN RASOVA. REEXAMINING THE TILE STAMPS OF THE FLEET ON THE LOWER DANUBE LIMES<\/summary>\n

O descoperire \u00eent\u00e2mpl\u0103toare de la Rasova (jud. Constan\u021ba) ne-a oferit ocazia de a relua problematica materialului de construc\u021bie (c\u0103r\u0103mizi, \u021bigle \u0219i olane) purt\u00e2nd \u0219tampile ale flotei – Classis Flavia Moesica, inclusiv aspectele care \u021bin de tipologia acestor \u0219tampile. \u021aigla descoperit\u0103 la Rasova tocmai pe \u201eDealul Cet\u0103\u021bii\u201d poart\u0103 \u00een cartu\u0219ul simplu inscrip\u021bia fragmentar\u0103 CLASF[M].<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Ioan Carol OPRI\u0218<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOTES \u00c9PIGRAPHIQUES (XI)<\/summary>\n

Aceast\u0103 nou\u0103 serie de note epigrafice (numerotare continu\u0103) propune corecturi de restitu\u0163ie pentru inscrip\u0163ii grece\u015fti de la Tropaeum Traiani, Callatis \u015fi Tomis.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Alexandru AVRAM<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOTES ON GREEK INSCRIPTIONS (II)<\/summary>\n

Articolul discut\u0103 opt inscrip\u021bii grece\u0219ti, cu noi sugestii de lectur\u0103 \u0219i restituire: 1. Decret de proxenie din Istros, ISM I 25;2. Album histrian, ISM I 188 + 224 \u0219i ISM I 187;3. Album al dendrophorilor din Istros, ISM I 225;4. Dedica\u021bie imperial\u0103 din partea locuitorilor unui sat din teritoriul tomitan, ISMVI.2, 608;5. Decret callatian de proxenie \u00een onoarea unui cet\u0103\u021bean roman, ISM III 29;6. Decret onorific acordat de un thiasos din Callatis lui Ariston II, ISM III 45 + 42;7. Inscrip\u021bie pe o arhitrav\u0103 din Callatis, ISM III 101;8. O nou\u0103 dedica\u021bie pentru Hera Sonketene \u00eentr-o inscrip\u021bie din nordul Macedoniei.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Drago\u0219 H\u0102LMAGI<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
LA CUISINE DES CONGR\u00c8S. LA CORRESPONDANCE ENTRE DIONISIE M. PIPPIDI ETGEORGI MIHAILOV (1975-1981)<\/summary>\n

Un mic dosar epistolar \u00eentre cei mai eminen\u0163i epigrafi\u015fti din Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, Dionisie M. Pippidi \u015fi Georgi Mihailov, care nu acoper\u0103 dec\u00eet o scurt\u0103 perioad\u0103 (1975-1981), prive\u015fte \u00eendeosebi organizarea celui de-al VII-lea Congres Interna\u0163ional de Epigrafie Greac\u0103 \u015fi Latin\u0103 de la Constan\u0163a (septembrie 1977) \u015fi aduce detalii despre alte \u00eent\u00eelniri precum \u015fi func\u0163ionarea anumitor asocia\u0163ii savante.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Dan DANA<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CONTRIBU\u021aII PRIVIND PREZEN\u021aA MONEDELOR REGATULUI CELTIC DIN THRACIA \u00ceN DOBROGEA<\/summary>\n

\u00cen cursul anului 2020 a fost descoperit\u0103 \u00een \u00eemprejurimile localit\u0103\u021bii Lipni\u021ba (jud. Constan\u021ba), cu detectorul de metale, o moned\u0103 de bronz b\u0103tut\u0103 pentru regele celt Kavaros. Este din tipul iconografic Nike sau Apollo\/Nike \u0219i a fost emis\u0103 \u00een monet\u0103ria ora\u0219ului Mesambria, \u00eentre anii 239-218 a.Chr. Din cercet\u0103rile anterioare s-a observat, \u00een general, suprapunerea zonei de circula\u021bie monetar\u0103 a emisiunilor de bronz b\u0103tute \u00een monet\u0103ria din Mesambria (din tipurile Amazoan\u0103\/Athena Alkis \u0219i Apollo\/scut celtic) cu cea a monedelor de bronz ale lui Kavaros (din tipul Nike sau Apollo\/Nike) pentru perioada celei de a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al III-lea a.Chr.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel Mircea TALMA\u021aCHI<\/strong>
Cristian CEALERA<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
DATE NOI PRIVIND PONDURI ANTICE \u0218I MEDIEVALE T\u00c2RZII DESCOPERITE \u00ceN DOBROGEA<\/summary>\n

Autorul prezint\u0103 10 ponduri intrate recent \u00een colec\u021biile MINAC. Este vorba de un pond callatian (roman timpuriu), descoperit la Dulce\u0219ti (nr.1), piese romane t\u00e2rzii descoperite la Izvoarele \u2013 Sucidava (nr. 2, 3) \u0219i undeva \u00een Dobrogea (nr. 9), \u0219i \u0219ase ponduri medievale t\u00e2rzii \u0219i moderne, descoperite la T\u00e2rgu\u0219or (nr. 4, 5, 6), Tufani (nr. 7), V\u00e2lcele (nr. 8) \u0219i \u00eentr-un loc neprecizat (nr. 10). Toate aceste descoperiri atest\u0103 dezvoltarea schimburilor comerciale \u0219i chiar a schimburilor de bani \u00een diferite epoci istorice.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel CUSTUREA<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
\u0410\u043c\u0444\u043e\u0440\u043d\u044b\u0435 \u043a\u043b\u0435\u0439\u043c\u0430 \u0438\u0437 \u0422\u0438\u0440\u044b (\u0440\u0430\u0441\u043a\u043e\u043f\u043a\u0438 1998-2008 \u0433\u0433.) \/ Amfornye klejma iz Tiry (raskopki1998-2008 gg.), Oleg Filjuk, Kiev, 2017, 234 p.<\/summary>\n

Tyras, cit\u00e9 grecque au nord-ouest de la mer Noire, est rest\u00e9e un peu marginale dans les recherches, notamment du fait de son caract\u00e8re p\u00e9riph\u00e9rique parrapport aux grandes r\u00e9gions traditionnellement \u00e9tudi\u00e9es, l\u2019ouest et le nord de lamer Noire. Les timbres amphoriques trouv\u00e9s dans cette cit\u00e9 sont relativementnombreux (1249 en 1988 selon T. L. Samojlova), mais ont jusqu\u2019\u00e0 pr\u00e9sent \u00e9t\u00e9 tr\u00e8speu publi\u00e9s.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Natalia MATEEVICI<\/strong>
Tatiana L. SAMOJLOVA<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
Bibliographia classica orae septentrionalisPonti Euxini. Vol. III. Ars, res sacrae & mythologica, mit Beitr\u00e4gen von Lavinia Grumeza, Lucian Munteanu, Annam\u00e1ria-Izabella P\u00e1zsint, DanRuscu, Ligia Ruscu, Editura Mega, Cluj-Napoca 2019, 648 p<\/summary>\n

\u00cen 2019 a ap\u0103rut \u00een prestigioasa editur\u0103 Mega din Cluj-Napoca al treilea volum din seria Bibliographia classica orae septentrionalis Ponti Euxini (prescurtat BCOSPE) av\u00e2nd ca domenii de referin\u021b\u0103 Ars, res sacrae & mythologica. Volumul, av\u00e2nd ca autor pe Victor Cojocaru \u0219i drept contributori pe Lavinia Grumeza,Lucian Munteanu, Annam\u00e1ria-Izabella P\u00e1zsint, Dan Ruscu \u0219i Ligia Ruscu, a ap\u0103rut ca al IX-lea volum din seria Pontica et Mediterranea.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Victor COJOCARU<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Alexandru Barnea<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Emilian Popescu<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Mihail Zahariade<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

C\u0102R\u021aI STR\u0102INE \u0218I ROM\u00c2NE\u0218TI INTRATE \u00ceN BIBLIOTECA MINAC \u00ceN 2019<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Simplitatea teologic\u0103 a cre\u015ftinismului \u00een Gothia \u015fi-a spus cuv\u00e2ntul, iar activitatea misionar\u0103 a lui Ulfila dezvoltat\u0103 ulterior asupra refugia\u0163ilor go\u0163i nu a fost sim\u0163it\u0103 a fi o schimbare a m\u0103rturisirii de credin\u0163\u0103, mai ales c\u0103 se f\u0103cea \u00een limba proprie de c\u0103tre unul dintre ei \u00een care aveau \u00eencredere deplin\u0103.<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-1064","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-revista"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1064","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1064"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1064\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1102,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1064\/revisions\/1102"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}