{"id":1103,"date":"2026-04-24T10:29:08","date_gmt":"2026-04-24T07:29:08","guid":{"rendered":"https:\/\/revistapontica.com\/?p=1103"},"modified":"2026-04-24T10:29:08","modified_gmt":"2026-04-24T07:29:08","slug":"pontica-nr-52-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/pontica-nr-52-2019\/","title":{"rendered":"Pontica Nr. 52 (2019)"},"content":{"rendered":"\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
DESCHIDE PONTICA NR. 52 – VARIANTA COMPLET\u0102 \u00ceN FORMAT .PDF<\/strong> (37 Mb)<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

SUMAR<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CONSIDERA\u021aII PRIVIND REINTERPRETAREA ENEOLITICULUI T\u00c2RZIU DIN NORD-ESTUL MUNTENIEI \u00ceN CONTEXTUL DESCOPERIRILOR RECENTE DE LA PIETROASA MIC\u0102 – GRUIU D\u0102RII<\/summary>\n

Cercet\u0103rile arheologice desf\u0103\u0219urate \u00een anul 2018 la Pietroasa Mic\u0103 – Gruiu D\u0103rii au contribuit la identificarea unor aspecte inedite ale depunerii eneolitice din acest sit \u0219i au permis, \u00een contextul descoperirilor de aici \u0219i prin raportarea la altele asem\u0103n\u0103toare, reinterpretarea, din punct de vedere informa\u021bional \u0219i terminologic, a unor subiecte relevante pentru o definire c\u00e2t mai nuan\u021bat\u0103 a caracteristicilor eneoliticului t\u00e2rziu din nord-estul Munteniei.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Lauren\u021biu GRIGORA\u0218<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
HISTRIA. CONSID\u00c9RATIONS SUR LA POSSIBILIT\u00c9 DEL’EXISTENCE DES HORREA<\/summary>\n

Articolul analizeaz\u0103 carcateristicile-cheie ale unui grup de cl\u0103diri (grosimea zidurilor, l\u0103rgimea intr\u0103rilor etc.) precum \u0219i loca\u021bia lor \u00een cadrul urbanistic al ora\u0219ului (plasarea la frontul unor artere de circula\u021bie principale). Toate au fost s\u0103pate ini\u021bial \u00eenainte de 1949, dar arhivele nu con\u021bin date despre cercetarea acestora. Toate au fost mult timp considerate a fi \u201cbasilici civile\u201d \u0219i av\u00e2nd un rol administrativ. Articolul pune \u00een discu\u021bie posibilitatea ca aceste cl\u0103diri s\u0103 fi avut, la un moment dat \u0219i pentru o perioad\u0103 de timp nedeterminat\u0103, func\u021bia de horrea. Este prezentat\u0103, de asemenea o scurt\u0103 \u0219i sumar\u0103 justificare economic\u0103 a posibilit\u0103\u021bii atribuirii acestei func\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Mircea Victor ANGELESCU<\/strong><\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOI DATE PRIVIND ZIDUL DE INCINT\u0102 AL TOMISULUI DIN ANTICHITATEA T\u00c2RZIE<\/summary>\n

\u00cen acest articol ne propunem s\u0103 prezent\u0103m date referitoare la zidul de incint\u0103 t\u00e2rziu al Tomisului ob\u0163inute \u00een urma supravegherii unor lucr\u0103ri edilitare desf\u0103\u0219urate \u00een anul 2013. Descoperirea pe b-dul Ferdinand, vis-\u00e0-vis de imobilul nr. 30, a unui scurt segment din funda\u0163iile unei curtine orientate NNV-SSE, indic\u0103 faptul c\u0103 \u00een sectorul din dreptul actualului Parc Arheologic, zidul de incint\u0103 avea un traseu ,,\u00een \u0219ican\u0103\u201d, cu o succesiune de fr\u00e2ngeri bru\u015fte \u00eentr-un interval scurt.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Octavian MITROI<\/strong><\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
TURNUL UITAT. UN TURN \u00ceN FORM\u0102 DE \u201eU\u201d ALUNGIT DESCOPERIT CU OCAZIA CERCET\u0102RII ARHEOLOGICE PREVENTIVE DIN ANUL 2015 LA EST DE POARTA PRINCIPAL\u0102 A CET\u0102\u021aII CAPIDAVA<\/summary>\n

Prezentul material prezint\u0103 rezultatele uneia dintre cercet\u0103rile preventive de la Capidava (jud. Constan\u021ba) din anul 2015, cercetare care s-a desf\u0103\u0219urat \u00een sectorul extramuran VIII, imediat la est de Porta Principalis. Dintre toate cercet\u0103rile din acest punct, aceasta este cea care s-a apropiat cel mai mult de zidurile vizibile ast\u0103zi. Ea a avut ca rezultat scoaterea la lumin\u0103 a mai multor complexe \u0219i materiale, \u00eentre care se remarc\u0103 un turn \u00een form\u0103 de \u201eU\u201d, necunoscut anterior. Turnul cu funda\u021bie masiv\u0103 (grosime 2,85 – 3 m) este similar celor cunoscute de pe latura de nord-est a cet\u0103\u021bii (singura latur\u0103 lung\u0103 p\u0103strat\u0103). Momentul pierderii celor dou\u0103 monede descoperite imediat deasupra turnului demantelat, din care una a fost atribuit\u0103 \u00eemp\u0103ra\u021bilor Constantius II \/ Constans (\u0219i anilor 336-361 p.Chr.), ne ofer\u0103 un relativ reper post quem pentru demantelarea structurii.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Zeno Karl PINTER<\/strong>
Claudia URDUZIA<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CARSIUM. DATE NOI DESPRE PLANIMETRIA FORTIFICA\u021aIEI (SEC. IV-VI p.Chr.)<\/summary>\n

O discu\u021bie despre planimetria cet\u0103\u021bii Carsium este o chestiune relativ nou\u0103. Abia acum s-a l\u0103murit, sper\u0103m definitiv, raportul dintre fortifica\u021bia antic\u0103 (romano-bizantin\u0103) \u0219i cea medieval\u0103 (otoman\u0103). Descoperirea por\u021bii de nord a cet\u0103\u021bii \u0219i a unor p\u0103r\u021bi din edificiile antice \u00een perimetrul cuprins \u00eentre str. Unirii \u0219i portul antic de pe malul Dun\u0103rii, considerat de noi limita de sud a fortifica\u021biei, ne-a permis abordarea acestui subiect.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Constantin NICOLAE<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
PLASTICA ANTROPOMORF\u0102 GUMELNI\u021aEAN\u0102 DE LUT DIN COLEC\u021aIILE MUZEULUI DUN\u0102RII DE JOS<\/summary>\n

Cultura Gumelni\u021ba este una dintre cele mai spectaculoase culturie neolitice din zona balcanic\u0103. \u00cen cursul evolu\u021biei lor \u00eendelungate pe teritoriul Rom\u00e2niei, comunit\u0103\u021bile culturii Gumelni\u021ba au realizat o serie de piese din lut care imit\u0103 silueta uman\u0103, unele dintre ele remarc\u00e2ndu-se printr-o excep\u021bional\u0103 valoare artistic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Loredana Andreea PARNIC<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
MITHRAS CULT IN MOESIA INFERIOR: THE ANALYSIS OF SOME RELIEFS FROM THE NORTHERN PART OF THE PROVINCE<\/summary>\n

Publicarea unui relief mithriac de la Castelu\/Medgidia, cu inscrip\u021bie \u00een limba greac\u0103 \u0219i reprezentarea scenei tauroctoniei, ofer\u0103 ocazia analizei iconografice \u00een contextul analogiilor existente \u00een Moesia inferior \u0219i \u00een alte provincii romane. Este astfel posibil\u0103 eviden\u021bierea unor particularit\u0103\u021bi ale reliefurilor mithriace din regiune.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Cristina-Georgeta ALEXANDRESCU<\/strong>
Florin TOPOLEANU<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CERAMIC\u0102 ANTIC\u0102 DESCOPERIT\u0102 LA COSTINE\u0218TI PUNCTUL \u201ePESC\u0102RIE\u201d<\/summary>\n

Articolul prezint\u0103 mai multe fragmente amforice de epoc\u0103 greac\u0103 (elenistic\u0103) \u0219i roman\u0103, recuperate cu ocazia unor periegheze la Costine\u0219ti \u2013 punctul \u201ePesc\u0103rie\u201d. Piesele fac parte din colec\u021bia Muzeului Na\u021bional Brukenthal din Sibiu. Starea fragmentar\u0103 a pieselor permite doar recunoa\u0219teri generale privind tipologia \u0219i cronologia lor.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Livia BUZOIANU<\/strong>
Claudiu MUNTEANU<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ROMAN GLASSWARE FROM KOREAN PENINSULA: SILLA,GAYA, BAEKJE FROM 4th TO 6th CENTURY AD. MYTH OR REALITY. II.<\/summary>\n

Partea a doua a articolului ia \u00een discu\u021bie descoperiri de vase din sticl\u0103 de origine occidental\u0103 din cele Trei Regate din Peninsula Coreean\u0103 \u00een contextul social. \u00cen perioada celor Trei Regate ale Coreei pot fi distinse trei orizonturi cronologice cu vase desticl\u0103: 1 – perioada care \u00eencepe din al doilea sfert al secolului al IV-lea p.Chr.; 2 – orizontul care acoper\u0103 secolul al V-lea \u0219i prima jum\u0103tate a secolului al VI-lea; 3 – orizontul care reprezint\u0103 perioada de dup\u0103 jum\u0103tatea secolului al VI-lea. Cel mai bogat \u00een descoperiri de obiecte din sticl\u0103 este al doilea orizont, acestea fiind predominante \u00een \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile bogate atribuite conduc\u0103torilor regatului Silla \u00een Gyeongju.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Bart\u0142omiej Szymon SZMONIEWSKI<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
PREA MULT CONTEXT SAU DELOC. C\u00c2TEVA SPATHEIA T\u00c2RZII DE PE FRONTIERA DUN\u0102REAN\u0102 A PROVINCIEI SCYTHIA (SEC. VI – \u00ceNCEPUTUL SEC. VII P.CHR.)
<\/summary>\n

Articolul \u00ee\u0219i propune realizarea unui stadiu al cercet\u0103rilor din provincia Scythia privitor la o categorie de amfore de mici dimensiuni, cunoscute sub numele despatheion (\u03c3\u03c0\u03ac\u03b8\u03b5\u03b9\u03bf\u03bd) iar \u00een tipologii drept tipul Bonifay 33\/ Berenice LRA 8a\/ Peacock \u2013Williams 51\/ Kuzmanov VIII\/ Scorpan 1976 tip 16 S. Aceste amfore cilindrice, de volum redus (cca. 1,5 l) se g\u0103sesc \u00eentre produsele importate din exarhatul Africii \u00een ultima jum\u0103tate de veac de st\u0103p\u00e2nire roman\u0103 la Dun\u0103rea de Jos.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Ioan Carol OPRI\u0218<\/strong>
Tiberiu POT\u00c2RNICHE<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
MEDIEVAL JEWERLY WITH COWRIE SHELL (CYPRAEAPANTHERINA) \u2013 ARCHAEOLOGICAL CONTEXT AND HISTORICAL REALITIES<\/summary>\n

Autoarele au \u00een vedere contextul arheologic \u00een care apar cochiliile Cypraea Pantherina pe teritoriul Bulgariei medievale. Se atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 acestea sunt specifice M\u0103rii Ro\u0219ii, Arabiei \u0219i Golfului Aden, ceea ce ridic\u0103 problema modalit\u0103\u021bilor de r\u0103sp\u00e2ndire a acestora \u00een Balcani \u0219i, \u00een special, pe teritoriul Bulgariei. Descoperirea lor \u00een necropola p\u0103g\u00e2n\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Balcic, datat\u0103 \u00een jurul secolelor VII – VIII \u0219i absen\u021ba \u00een necropolele mai t\u00e2rzii ale Primului \u021aarat Bulgar ridic\u0103 problema aducerii lor din zonele de origine.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Aleksandra PETROVA<\/strong>
Maria CHRISTOVA-PENKOVA<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
EIN NEUER ASTYNOMENNAME UND EINIGE RANDBEMERKUNGEN ZU DEN KERAMIKSTEMPELN VONSINOPE
<\/summary>\n

Articolul prezint\u0103 o matrice a unei \u0219tampile de amfor\u0103 sinopean\u0103 cu un nume nou de astynom – \u1f08\u03c3\u03ba\u03bb\u03b7\u03c0\u03b9\u03ac\u03b4\u03b7\u03c2. O compara\u021bie cu \u0219tampilele acestui centru de produc\u021bie deja cunoscute (form\u0103 \u0219i con\u021binut al legendei \u0219tampilei, paleografie) permite \u00eencadrarea cronologic\u0103 a acestui oficial \u00een anii 270.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

J. V. BOLONKINA<\/strong>
N. V. JEFREMOW<\/strong>
A. B. KOLESNIKOV<\/strong><\/p>\n\n\n\n


–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
DE SINOPE AU DANUBE: ITIN\u00c9RAIRE DE DEUX AMPHORES DU MILIEUDU IIIe SI\u00c8CLE AV. J.-C.
<\/summary>\n

Studiul celor dou\u0103 amfore sinopeene p\u0103strate la muzeul din H\u00e2r\u0219ova nepermite s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine cum func\u021biona comer\u021bul destinat a\u0219ez\u0103rilor de pe malurile Dun\u0103rii \u00een sec. III a. Chr.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Thibaut CASTELLI<\/strong>
Constantin NICOLAE
<\/strong>–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOTICES \u00c9PIGRAPHIQUES ET ONOMASTIQUES (SCYTHIE MINEURE \/ DOBROUDJA) (II)<\/summary>\n

Aceast\u0103 a doua serie de \u0219apte noti\u021be epigrafice \u0219i onomastice prive\u0219te inscrip\u021bii grece\u0219ti \u0219i latine \u2013 epitafuri \u0219i dedica\u021bii \u2013 de epoc\u0103 imperial\u0103 \u0219i tardo antic\u0103 descoperite pe teritoriul Sci\u021biei Mici (Dobrogea). Propunerile de lectur\u0103 (\u00eembun\u0103t\u0103\u021biri, corec\u021bii de detaliu, elimin\u0103ri de nume fantom\u0103 precum Diocas, Diocatus, Gaiones, Inserus, \u03a0\u03ac\u03c1\u03c6\u03c5\u03c1\u03b9\u03c2), \u00eenso\u021bite de ilustra\u021bii permi\u021b\u00e2nd controlul pasajelor \u00een discu\u021bie, sunt urmate de comentarii onomastice \u0219i de alte interpret\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Dan DANA<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOTES \u00c9PIGRAPHIQUES (X)<\/summary>\n

Aceast\u0103 nou\u0103 serie de note epigrafice (numerotare continu\u0103) propune noi restitu\u021bii pentru \u0219ase inscrip\u021bii funerare: una din Callatis, patru din Tomis \u0219i una din teritoriul tomitan (Mihail Kog\u0103lniceanu)[…]<\/em><\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Alexandru AVRAM
<\/strong>–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
O MONED\u0102 TOMITAN\u0102 PENTRU SEVERUS ALEXANDER \u0218I C\u00c2TEVA OBSERVA\u021aII PRIVIND DATAREA EMISIUNILOR MONETARE B\u0102TUTE LA TOMIS PENTRU ACEST \u00ceMP\u0102RAT<\/summary>\n

Pornind de la o foarte interesant\u0103 moned\u0103, emisiune tomitan\u0103 de tipul \u201e\u00eemp\u0103rat cu trofeu\u201d pentru Severus Alexander (AMNG, nr. 3254) cu revers surfrapat (o zeitate ce \u021bine o patera \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een c\u00e2mpul monedei), acest studiu \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 discute cronologia emisiunilor monetare cu revers dedicat \u00eemp\u0103ratului, b\u0103tute de monet\u0103ria ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Corneliu Bogdan Nicolae BELDIANU<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
DESPRE UN TEZAUR DE SILICVE DIN COLEC\u021aIA NUMISMATIC\u0102 A MUZEULUI NA\u021aIONAL BRUCKENTHAL<\/summary>\n

Articolul \u00ee\u0219i propune continuarea unui vechi demers prin care am doriti dentificarea \u0219i publicarea din colec\u021bia muzeului sibian a descoperirilor izolate \u0219i a tezaurelor provenite \u00een mod cert sau cu o anumit\u0103 probabilitate din Dobrogea. \u00cen colec\u021bia Muzeului Na\u021bional Bruckenthal din Sibiu se afl\u0103 un lot de 28 de silicve, apar\u021bin\u00e2nd colec\u021biei numismatice vechi.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel TALMA\u021aCHI<\/strong>
Claudiu MUNTEANU<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
C\u00c2TEVA REPERE CRONOLOGICE PRIVIND CIRCULA\u021aIA MONETAR\u0102 \u00ceN DOBROGEA \u00ceN SECOLELE X – XI<\/summary>\n

Autorul prezint\u0103 c\u00e2teva aspecte ale circula\u021biei monedei bizantine \u00een Dobrogea \u00een secolele X-XI \u0219i analizeaz\u0103 impactul pe care l-au avut invaziile \u0219i raidurile migratorilor asupra st\u0103rii economiei provinciale. Perioada este sub\u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi: A. 896 \u2013 1001; B. 1001 \u2013 1092, fiecare cu caractere specifice.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel CUSTUREA<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Apollonia du Pont, sur les pas des arch\u00e9ologues. Collections du Louvreet des mus\u00e9es de Bulgarie<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Les Hommes illustres de la ville de Rome<\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
C\u0102R\u0162I STR\u0102INE \u015eI ROM\u00c2NE\u015eTI INTRATE \u00ceN BIBLIOTECA MINAC \u00ceN 2018<\/summary>\n

SCHIMB INTERNA\u0162IONAL
<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Andreea ANDREI<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Lista abrevierilor<\/strong><\/strong>
–deschide varianta PDF<\/a>–<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cercet\u0103rile arheologice desf\u0103\u0219urate \u00een anul 2018 la Pietroasa Mic\u0103 – Gruiu D\u0103rii au contribuit la identificarea unor aspecte inedite ale depunerii eneolitice din acest sit \u0219i au permis, \u00een contextul descoperirilor de aici \u0219i prin raportarea la altele asem\u0103n\u0103toare, reinterpretarea, din punct de vedere informa\u021bional \u0219i terminologic, a unor subiecte relevante pentru o definire c\u00e2t mai nuan\u021bat\u0103 a caracteristicilor eneoliticului t\u00e2rziu din nord-estul Munteniei.<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-1103","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-revista"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1103","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1103"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1103\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1135,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1103\/revisions\/1135"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1103"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1103"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1103"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}