{"id":429,"date":"2026-03-12T14:58:40","date_gmt":"2026-03-12T12:58:40","guid":{"rendered":"https:\/\/revistapontica.com\/?p=429"},"modified":"2026-04-23T10:51:23","modified_gmt":"2026-04-23T07:51:23","slug":"pontica-nr-57-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/pontica-nr-57-2024\/","title":{"rendered":"Pontica No. 57 (2024)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
DESCHIDE PONTICA NR. 57 – VARIANTA COMPLET\u0102 \u00ceN FORMAT .PDF<\/strong> (62 Mb)<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

SUMAR
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
CULTURAL AND CHRONOLOGICAL CHARACTERISTICS OF THE PREHISTORIC SITE BELOGRADETS, NORTHEASTERN BULGARIA<\/summary>\n

Situl arheologic Belograde\u0163 este situat \u00een nord\u2011estul Bulgariei, \u00een partea de sud a platoului Stana, l\u00e2ng\u0103 satul Belograde\u0163, regiunea Varna. Acesta a fost cercetat prin s\u0103p\u0103turi arheologice de salvare \u00een cursul anului 2020. Pe o suprafa\u0163\u0103 de 3.700 m2 au fost \u00eenregistrate 15 complexe arheologice, \u00een principal gropi s\u0103pate \u00een nivelul antic \u015fi \u00een ste\u2011 ril. Ceramica descoperit\u0103 \u00een sit prezint\u0103 o combina\u0163ie de elemente caracteristice perioadei finale a neoliticului t\u00e2rziu cu elemente noi, tipice pentru ceramica eneolitic\u0103 timpurie. Aceste caracteristici, precum \u015fi absen\u0163a decorului cu grafit, permit \u00eencadrarea cronologic\u0103 a sitului Belograde\u0163 \u00een faza de tranzi\u0163ie de la neoliticul t\u00e2rziu la eneoliticul timpuriu (4954\u20134722 cal. BC.). Orizontul cronologic reprezentat la Belograde\u0163 acoper\u0103 perioada tranzi\u0163iei de la Boian\u2011Giule\u015fti la Boian\u2011Vidra la nord de Dun\u0103re, de la Usoe II la Sava \u00een regiunea M\u0103rii Negre \u015fi reprezint\u0103 probabil primele faze nestudiate ale culturilor Sava \u015fi Poliani\u0163a.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Viktoria D. PETROVA
Evgenia NAYDENOVA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CULTUL CHARITELOR LA CYZIC<\/summary>\n

Studiul are ca obiect cultul Charitelor (\u03a7\u03ac\u03c1\u03b9\u03c4\u03b5\u03c2) atestat la Cyzic. Ne pro\u2011 punem s\u0103 eviden\u0163iem ipostazele sub care erau venerate Charitele la Cyzic \u015fi atribu\u0163iile acestor zei\u0163e \u00een cea mai important\u0103 colonie milesian\u0103 din Propontida. Cercetarea noastr\u0103 se bazeaz\u0103 pe analiza a dou\u0103 documente epigrafice. Un decret onorific \u00een cinstea unei anume Apollonis, datat \u00een secolul I a.Chr., men\u0163ioneaz\u0103 un sanctuar (Charitesion) consacrat Charitelor. O epigram\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al III\u2011lea sau de la \u00eenceputul secolului al II\u2011lea a.Chr., care fusese gravat\u0103, se pare, la Cyzic, atest\u0103 porticul Charitelor. Charitele sunt considerate \u00een general zei\u0163e care personific\u0103 gra\u0163ia, frumuse\u0163ea \u015fi recuno\u015ftin\u0163a. La Cyzic, cultul Charitelor era asociat cu recuno\u015ftin\u0163a \u015fi concordia civic\u0103. Sanctuarul Charitelor era un l\u0103ca\u015f de cult deschis tuturor cet\u0103\u0163enilor Cyzicului care puteau s\u0103 admire statuile \u015fi obiectele expuse acolo. Charitesion\u2011ul din Cyzic este pe de o parte, un loc al darului, binefacerii, recuno\u015ftin\u0163ei \u015fi implicit al comuniunii dintre cet\u0103\u0163eni, pe de alt\u0103 parte un simbol al unit\u0103\u0163ii \u015fi identit\u0103\u0163ii cet\u0103\u2011 \u0163ii. Acest sanctuar se g\u0103sea \u00een imediata vecin\u0103tate a agora\u2011ei, ceea ce demonstreaz\u0103 dimensi\u2011 unea prin excelen\u0163\u0103 politic\u0103 a cultului Gra\u0163iilor, \u00een calitatea lui de simbol al coeziunii dintre cet\u0103\u0163eni. De asemenea, practicarea cultului Charitelor este modalitatea prin care comunitatea civic\u0103 a Cyzicului \u00ee\u015fi manifest\u0103 recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de zei.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Remus Mihai FERARU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SOME THEORETICAL REFLECTIONS REGARDING THE PRODUCTION AND CONSUMPTION OF TABLEWARE IN THE LOWER DANUBE AND WEST\u2011PONTIC REGION<\/summary>\n

\u00cen cuprinsul acestui articol este abordat\u0103 problematica produc\u0163iei \u015fi consu\u2011 mului ceramicii de mas\u0103 cu firnis ro\u015fu \u00een zona vest\u2011pontic\u0103 \u015fi la Dun\u0103rea de Jos \u00een primele dou\u0103 secole ale st\u0103p\u00e2nirii romane. Sunt formulate o serie de \u00eentreb\u0103ri referitoare la aceast\u0103 problematic\u0103 \u015fi sunt oferite posibile r\u0103spunsuri. \u00cenceputurile produc\u0163iei ceramicii de mas\u0103 cu firnis ro\u015fu \u00een zona vest\u2011pontic\u0103 \u015fi la Dun\u0103rea de Jos este analizat\u0103 din perspectiv\u0103 geografic\u0103, istoric\u0103, cronologic\u0103 \u015fi cultural\u0103. De asemenea sunt discutate pe larg principalele asem\u0103n\u0103ri \u015fi deosebiri dintre ceramica de mas\u0103 produs\u0103 \u00een Moesia Inferior \u015fi cea din Dacia, Moesia Superior \u015fi nordul M\u0103rii Negre.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Marian MOCANU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
MITROPOLITUL PETRU DE TOMIS (CCA. 480\u2013498)<\/summary>\n

Unul dintre cei mai pu\u0163in cunoscu\u0163i episcopi de Tomis din provincia roman\u0103 Scythia este Petru. Numele lui este men\u0163ionat \u00eentr\u2011un singur document. Este vorba de Prefa\u0163a lui Dionisie Exiguus care a \u00eenso\u0163it traducerea sa \u00een limba latin\u0103 a Scrisorii a treia c\u0103tre Nestorie \u015fi a celor 12 Anatematisme ale lui Chiril al Alexandriei. \u00cen studiul de fa\u0163\u0103, primul dedicat special lui Petru, autorul a aprofundat cercet\u0103rile sale anterioare privitoare la cazul acestui episcop. Dionisie Exiguus afirm\u0103 despre Petru c\u0103 a fost cel care s\u2011a ocu\u2011 pat de educa\u0163ia sa \u00een perioada copil\u0103riei petrecute \u00eentr\u2011una dintre m\u0103n\u0103stirile din Scythia. Recomand\u0103rile lui Vasile cel Mare (Regulae fusius tractatae 15.2, PG 31:953) privind tr\u0103s\u0103\u2011 turile \u015fi abilit\u0103\u0163ile monahilor \u00eens\u0103rcina\u0163i cu educarea copiilor sugereaz\u0103 c\u0103 Petru a fost unul dintre monahii educa\u0163i ai m\u0103n\u0103stirii \u00een care a crescut Dionisie. El nu era \u00eens\u0103, la acea vreme, conduc\u0103torul (egumenul) m\u0103n\u0103stirii \u015fi nici episcop. \u00cen ceea ce prive\u015fte alegerea lui Petru ca mitropolit de Tomis, ea a avut loc, cel mai probabil, \u00eenainte de declan\u015farea schismei acachiene \u00een anul 484 \u015fi chiar \u00eenainte de emiterea Henoticonului de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Zeno (474\u2013491) \u00een 482. Aceasta \u00eentruc\u00e2t monahii sci\u0163i, din r\u00e2ndurile c\u0103rora provenea Petru, au fost sus\u0163in\u0103tori ne\u00eendupleca\u0163i ai Sinodului de la Calcedon (451), ale c\u0103rui decizii dogmatice au fost anatema\u2011 tizate prin Henoticon. \u00cen plus, dup\u0103 declan\u015farea schismei acachiene \u00eentre Biserica Romei \u015fi cea de la Constantinopol, monahii sci\u0163i au p\u0103strat comuniunea cu scaunul papal, iar nu cu cel ecumenic..<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Ionu\u0163 HOLUBEANU
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
L\u2019\u00c9GLISE ROUGE DE PEROUCHTITSA\u2011LE MARTYRIUM DES SAINTS TH\u00c9ODOTE, ASCL\u00c9PIODOTE ET MAXIME DE MARCIANOPOLIS (MOESIA SECUNDA)<\/summary>\n

Basilica Ro\u015fie de l\u00e2ng\u0103 Perushtitsa, la sud de Plovdiv (Philippopolis), este un monument semnificativ al arhitecturii \u015fi arheologiei cre\u015ftine. Este o cl\u0103dire mare de tip tetracon cu dom \u015fi coridoare care \u00eel \u00eenconjoar\u0103. Cercet\u0103tori din genera\u0163ia veche o consider\u0103 martyrium al unui martir (sau martiri) cre\u015ftin timpuriu \u2013 opinie care a st\u00e2rnit discu\u0163ii \u00een ultimele decenii.\u00cen ultimele decenii E. Kleinbauer \u015fi al\u0163i cercet\u0103tori au sugerat c\u0103 aceste construc\u0163ii tip tetracon sunt catedrale urbane, folosind ca analogii catedralele din Apamea \u00een Siria, Perge \u00een Paphlagonia, San Lorenzo \u00een Milano \u015fi Marea Basilic\u0103 din Antiochia (?). Cu toate acestea, tetraconul de l\u00e2ng\u0103 Perushtitsa nu este o catedral\u0103, deoarece se afl\u0103 departe de ora\u015fele mari, chiar \u015fi de cet\u0103\u0163i \u015fi a\u015fez\u0103ri din Antichitatea T\u00e2rzie. Este plasat\u0103 \u00eentr\u2011o zon\u0103 pustie, l\u00e2ng\u0103 un izvor de mari dimensiuni. O form\u0103 \u015fi o m\u0103rime similar\u0103 o are martyriumul tetracon din necropola Augustei Traiana (Beroe\u2011Stara Zagora), care cu siguran\u0163\u0103 nu este o catedral\u0103. Consider c\u0103 l\u00e2ng\u0103 Perushtitsa nu a fost descoperit\u0103 o catedral\u0103, ci un martyrium cre\u015ftin timpuriu cu planul tetraconal, din a doua jum\u0103tate a secolului al IV\u2011lea p.Chr. Intrarea se f\u0103cea prin exedra vestic\u0103, \u00een timp ce \u00een celelalte trei erau plasate sarcofage cu relicvele a trei martiri. Ideea prof. St. Boyadzhiev, conform c\u0103reia pe coridorul circular (un fel de deambu\u2011 latorium) erau a\u015fezate \u015fase sarcofage cu relicve de martiri, este discutabil\u0103, deoarece cl\u0103direa ini\u0163ial\u0103 nu era prev\u0103zut\u0103 cu coridor circular \u015fi ar fi fost prea \u00eengust pentru a permite aceast\u0103 posibilitate. \u00cen secolul al V\u2011lea p.Chr. edificiul a fost transformat \u00een basilic\u0103 prin ad\u0103ugarea unui coridor, nartex, baptisterium \u015fi a unei capele cu absid\u0103, care func\u0163iona ca un marty\u2011 rium secundar, \u00een care au fost transferate relicvele.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Georgi ATANASOV
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CLAY MODELS OF CHAIRS FROM TELL KOZAREVA MOGILA<\/summary>\n

Subiectul acestui articol este reprezentat de dou\u0103 modele de scaune, care au fost descoperite \u00eentr\u2011unul dintre straturile corespunz\u00e2nd eneoliticului t\u00e2rziu de pe tell\u2011ul Kozareva mogila. Acestea au forme \u015fi dimensiuni diferite \u015fi reprezint\u0103 probabil modele ale unor piese reale de mobilier, utilizate \u00een locuin\u0163ele de perioad\u0103 eneolitic\u0103 t\u00e2rzie. \u00cen acela\u015fi timp, scaunul reprezint\u0103 un atribut important \u00een reprezentarea divinit\u0103\u0163ilor preistorice. Numeroase statuete din ceramic\u0103 reprezentate ca fiind a\u015fezate pe scaune sunt cunoscute at\u00e2t \u00een situl Kozareva mogila, c\u00e2t \u015fi \u00een alte situri eneolitice din Bulgaria. \u00cen articol se discut\u0103 posibilitatea ca modelele de scaune realizate din lut de la Kozareva mogila s\u0103 fi f\u0103cut parte ini\u0163ial dintr\u2011o scen\u0103 de cult.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Veselin DANOV
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SIGILATE ORIENTALE \u0218I PONTICE DESCOPERITE \u00ceNTR\u2011O A\u0218EZARE RURAL\u0102 DIN TERITORIUL TOMISULUI<\/summary>\n

Cu ocazia proiectului de construire a autostr\u0103zii A4 a municipiului Constan\u0163a, desf\u0103\u015furat \u00een perioada 2010\u20132011, pe tronsonul cuprins \u00eentre km 8+400\u20139+500 a fost cercetat\u0103 o por\u0163iune important\u0103 dintr\u2011o a\u015fezare roman\u0103. Aceasta a fost caracterizat\u0103 de dou\u0103 etape de locuire, atestate printr\u2011un nivel timpuriu (sec. II\u2013III p.Chr.), suprapus de unul t\u00e2rziu (finalul secolului al III\u2011lea\u2011secolul al IV\u2011lea p.Chr.). Cea mai mare pondere a mate\u2011 rialului arheologic descoperit este reprezentat\u0103 de ceramic\u0103. Autorul analizeaz\u0103 ceramica de tip terra sigillata. Au fost identificate fragmente apar\u0163in\u00e2nd categoriilor ESC (Eastern Sigillata C) \u015fi Sigillata Pontica, datate \u00een orizontul cronologic al secolelor II\u2013III p.Chr. Se remarc\u0103 preponderen\u0163a formelor veselei de mas\u0103\u2011castroane, farfurii, t\u0103vi. Analiza lotului ajut\u0103 la rafinarea cronologiei sitului, oferind imaginea unor complexe arheologice utilizate o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 (secolele II\u2013IV p.Chr.), \u00eens\u0103 cu func\u0163iuni diferite<\/em>.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Manuela M\u0102I\u021a\u0102
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
DESPRE RITUALURI, JUC\u0102RII \u0218I COPII \u00ceN LUMEA ANTIC\u0102. C\u00c2TEVA CONSIDERA\u021aII CU PRIVIRE LA UN TIP PARTICULAR DE JUC\u0102RIE DIN TERACOT\u0102 CU REPREZENTAREA COPILULUI DIVIN, DESCOPERIT\u0102 \u00ceN NECROPOLA DE LA TOMIS<\/summary>\n

Articolul aduce \u00een discu\u0163ie un tip iconografic rar, cel al copilului divin care se odihne\u015fte, \u00een m\u00e2ini av\u00e2nd un fruct sau un strugure, precum \u015fi o pas\u0103re sau un animal. Acesta este reprezentat pe teritoriul Rom\u00e2niei de ast\u0103zi printr\u2011o serie de 14 mici statuete din teracot\u0103 \u015fi bronz, descoperite \u00een mormintele de copii din Tomis (5 statuete) \u015fi Callatis, pre\u2011 cum \u015fi la Apulum \u015fi \u00een templul lui Bel de la Porolissum. Este vorba despre juc\u0103rii care poart\u0103 reprezentarea fie a unui b\u0103ie\u0163el care doarme pe o pern\u0103 (fie f\u0103r\u0103 nimic \u00een m\u00e2ini, fie \u0163in\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 un fruct rotund), fie a unui Eros\/Cupido sau Cucullatus. Ace\u015ftia din urm\u0103 sunt reprezenta\u0163i a\u015feza\u0163i, cu un picior \u00eendoit sub ei \u015fi av\u00e2nd \u00een m\u00e2ini un ciorchine de strugure \u015fi un coco\u015f sau o g\u00e2sc\u0103. Prezen\u0163a acestor juc\u0103rii \u00een mormintele de copii de la Tomis, precum \u015fi raritatea acestora, pledeaz\u0103 pentru faptul c\u0103 ele sunt parte a unor ritualuri elaborate legat de trecerea prin v\u00e2rstele copil\u0103riei mici, c\u00e2t \u015fi de trecerea spre via\u0163a de dincolo.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

\u0218tefan GEORGESCU<\/strong>
Ana Cristina HAMAT<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SIX FIGURAL GEMS FROM TRAPEZUS IN NORTH\u2011EASTERN TURKEY<\/summary>\n

\u00cen aceast\u0103 scurt\u0103 lucrare ne concentr\u0103m pe \u015fase geme figurative ine\u2011 dite (intaglio) \u015fi o pereche de cercei de aur de la Muzeul Trabzon din nord\u2011estul Turciei. Bijuteriile sunt urm\u0103toarele: nr. 1 un onix gravat \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd o insect\u0103, poate o furnic\u0103, fixat\u0103 \u00eentr\u2011un inel de aur; nr. 2. Zeus, a\u015fezat \u015fi \u00eencoronat de Nike cu o coroan\u0103; nr. 3. Atena st\u00e2nd \u00een picioare, v\u0103zut\u0103 din fa\u0163\u0103; nr. 4. un vultur pe altar; nr. 5. o pereche de cercei de aur; nr. 6\u20137 dou\u0103 falsuri \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd un cap cu coif din profil, de la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX\u2011lea, poate rea\u2011 lizat local. La \u00eenceputul lucr\u0103rii sunt compilate toate descoperirile gliptice publicate anterior din Pont \u015fi Paflagonia din nordul Turciei.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Erg\u00fcn LAFLI<\/strong>
Martin HENIG<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
EVERYDAY ASPECTS OF LIFE IN LATE ROMAN A9 EDIFICE IN THE CITY OF TROPAEUM TRAIANI. AN ADDENDUM<\/summary>\n

De cele mai multe ori, publicarea descoperirii unor obiecte m\u0103runte \u00een tim\u2011 pul cercet\u0103rilor arheologice nu constituie o prioritate, \u00een special \u00een privin\u0163a obiectelor obi\u015f\u2011 nuite care reliefeaz\u0103 via\u0163a cotidian\u0103. Cu toate c\u0103 aceste obiecte pot fi \u00eencadrate \u00een categoria descoperirilor m\u0103runte, ele sunt importante, oferind consisten\u0163\u0103 demersului arheologic de reconstituire a contextului cercetat.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Filica DR\u0102GHICI<\/strong>
Mihai Severus IONESCU<\/strong>
\u0218tefan\u2011Emilian GAMUREAC
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
C\u00c9RAMIQUE \u00c0 GLA\u00c7URE DU HAUT MOYEN \u00c2GE (X E\u2013XI E SI\u00c8CLES) DU NORD\u2011OUEST DE LA BULGARIE<\/summary>\n

\u00cen cadrul ceramicii medievale timpurii se remarc\u0103 un grup specific de vase, \u00een special cel al vaselor de mas\u0103, acoperite cu smal\u0163 verde. Aceast\u0103 ceramic\u0103 indic\u0103 secolele X\u2013 XI, iar originile sale bizantine sunt indubitabile, dar \u00eentreb\u0103rile privind centrele de produc\u0163ie \u015fi distribu\u0163ia produc\u0163iei r\u0103m\u00e2n \u00een continuare deschise. \u00cen cadrul studiilor ceramica cu smal\u0163 verde este asociat\u0103, \u00een principal, cu situri aflate \u00een nord\u2011estul Bulgariei \u015fi Dobrogea, cum ar fi Pliska, Preslav, Silistra, P\u0103cuiul lui Soare, Huma, H\u0103rshova, Oltina etc.Ceramica sm\u0103l\u0163uit\u0103 medieval\u0103 timpurie a fost publicat\u0103 din situri aflate \u00een sudul Peninsulei Balcanice (Markeli, Terma, Plovdiv, Dyadovo etc.). Cu toate acestea, distribu\u0163ia sa \u00een nord\u2011vestul Bulgariei nu a fost luat\u0103 \u00een considerare, de\u015fi este men\u0163ionat\u0103 uneori prin\u2011 tre categoriile ceramice de la Kozlodui, Augusta \u015fi a\u015fez\u0103rile asociate cu valul de p\u0103m\u00e2nt de la Ostrov. Noi date privind distribu\u0163ia sa au fost ad\u0103ugate prin studiul a\u015fez\u0103rii medievale nefortificate din apropierea ora\u015fului Mizia, regiunea Vratsa, care ne\u2011a prilejuit aplecarea asupra acestui subiect. Cantitatea ceramic\u0103 din grupul examinat este neglijabil\u0103 (mai pu\u0163in de 1%), cauz\u0103 care poate fi atribuit\u0103, pe de o parte, s\u0103p\u0103turii arheologice prin sec\u0163iuni, iar pe de alt\u0103 parte importului sporadic al acestei ceramici din centrele de produc\u0163ie din nord\u2011estul Bulgariei \u015fi Dobrogea. Trebuie remarcat faptul c\u0103 aceast\u0103 ceramic\u0103 nu este atestat\u0103 printre materialele recuperate \u015fi provenite din fortifica\u0163iile aflate pe versan\u0163ii Balcanilor, dup\u0103 seco\u2011 lul al XI\u2011lea. Cartografierea depozitelor indic\u0103 rolul Dun\u0103rii ca o posibil\u0103 rut\u0103 pentru sosirea ceramicii cu smal\u0163 verde \u00een a\u015fez\u0103rile medievale timpurii din nord\u2011vestul Bulgariei.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Maria CHRISTOVA\u2011PENKOVA<\/strong>
Aleksandra PETROVA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NECROPOLELE DE LA CARANSEBE\u0218\u2011STRADA ROMANILOR. PRIMELE CERCET\u0102RI ARHEOLOGICE<\/summary>\n

Cercet\u0103rile arheologice de la Caransebe\u015f din anii 2022\u20132023 s\u2011au concen\u2011 trat \u00een special pe zona intern\u0103 a cet\u0103\u0163ii din ora\u015ful medieval fortificat. Aici au fost puse \u00een eviden\u0163\u0103 dou\u0103 monumente de cult, par\u0163ial suprapuse, fiecare cu necropol\u0103. Cel mai vechi cimitir identificat, momentan, apar\u0163ine unei biserici care poate fi datat\u0103 provizoriu ca av\u00e2nd \u00eenceputurile \u00een cursul veacului al XIV\u2011lea. \u00cen interiorul s\u0103u au fost g\u0103site \u015fi resturile unei cripte din piatr\u0103. Durata sa de func\u0163ionare a fost relativ scurt\u0103, ea fiind distrus\u0103 \u00een cursul anului 1538. Morminte distruse sau in situ au fost descoperite \u00een interiorul s\u0103u, dar \u015fi \u00een exterior, spre sud. Cea de\u2011a doua biseric\u0103, a fost ridicat\u0103 la scurt timp, iar \u015fase ani mai t\u00e2rziu a suferit un prim incendiu. Contemporane ei, au fost cercetate mai multe morminte de inhu\u2011 ma\u0163ie, \u00een special pe latura sudic\u0103.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Silviu O\u021aA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOTES ON GREEK INSCRIPTIONS (V)<\/summary>\n

Articolul discut\u0103 dou\u0103 inscrip\u0163ii grece\u015fti, cu noi sugestii de lectur\u0103 \u015fi restituire:<\/em>
1. Un decret de proxenie pentru Leukon I? O reluare a inscrip\u0163iei CIRB 37(Pantikapaion);<\/em>
2. Un alt decret de la Istros pentru Aristagoras, fiul lui Apatourios (ISM I 54b + 56).<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Drago\u015f H\u0102LMAGI
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
UN CONTEXT CU SEMNE MONETARE \u015eI V\u00c2RFURI DE S\u0102GE\u0162I DIN TEMPLUL AFRODITEI DE LA HISTRIA<\/summary>\n

Articolul prezint\u0103 o serie de semne monetare \u015fi v\u00e2rfuri de s\u0103ge\u0163i descoperite \u00eentr\u2011un context cercetat \u00een anul 1973 \u00een naosul templului Afroditei, context corespunz\u00e2nd amenaj\u0103rii pavajului construc\u0163iei de epoc\u0103 arhaic\u0103 (al treilea sfert al secolului VI a.Chr.). Piesele sunt discutate din perspectiva altor descoperiri de monede \u015fi v\u00e2rfuri de s\u0103ge\u0163i \u00een contexte similare din sanctuarele grece\u015fti, ceea ce sugereaz\u0103 ipoteza apartenen\u0163ei acestora la un depozit de fondare. Analogiile vorbesc at\u00e2t pentru func\u0163ia monetar\u0103 a semnelor foliforme, c\u00e2t \u015fi pentru o semnifica\u0163ie anume, probabil apotropaic\u0103, a v\u00e2rfurilor de s\u0103ge\u0163i \u00een anumite contexte votive. \u00cen plus, descoperirile de semne monetare al\u0103turi de v\u00e2rfuri de s\u0103ge\u0163i ofer\u0103 pentru sanctuarul histrian o imagine asem\u0103n\u0103toare cu cea dat\u0103 de tezaurele descoperite \u00een afara cet\u0103\u0163ii, indic\u00e2nd o func\u0163ionalitate apropiat\u0103 a celor dou\u0103 tipuri de artefacte.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Florina PANAIT\u2011B\u00ceRZESCU
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
THE PRESENCE OF THE TETRADRACHMS FROM THASOS IN THE ISTRO\u2011PONTIC TERRITORY<\/summary>\n

P\u0103trunderea tetradrahmelor din Thasos p\u00e2n\u0103 \u00een nord\u2011estul Traciei \u015fi \u00een nordul Dun\u0103rii poate fi pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu conflictele militare din Balcani, cu eforturile diplomatice ale Romei pentru plata alia\u0163ilor mercenari \u015fi a stipendiilor sau ca prad\u0103 de r\u0103zboi. Tetradrahmele din Thasos cunosc o prezen\u0163\u0103 relativ abundent\u0103 \u015fi omogen\u0103 \u00een teritoriile tra\u2011 cic \u015fi dobrogean, pe un fond preexistent comercial relativ uniform, dar nu \u015fi zona coloniilor pontice \u015fi a teritoriilor lor de influen\u0163\u0103 economic\u0103. Prezen\u0163a lor, cu prec\u0103derea de\u2011a lungul malului drept al Dun\u0103rii, \u00een interiorul comunit\u0103\u0163ilor locale getice, trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ca o component\u0103 de prestigiu, fiind erau bunuri dintr\u2011un metal nobil, larg recunoscute calitativ \u00een Peninsula Balcanic\u0103 \u015fi care exprimau un nivel de prestigiu individual \u015fi familial aparte, o rezerv\u0103 de metal de bun\u0103 calitate. Descoperirea tuturor acestor monede \u00een terito\u2011 riul istro\u2011pontic indic\u0103 participarea Dobrogei la evenimentele politico\u2011militare \u015fi, posibil, la schimburile de bunuri materiale ce au avut loc \u00eentre Peninsula Balcanic\u0103 \u015fi bazinul M\u0103rii Negre, oferind, cu un indice de probabilitate acceptabil, sugestii privind teritoriile dinspre care veneau aceste monede \u015fi posibilele leg\u0103turi. Spre diferen\u0163\u0103 de direc\u0163ia obi\u015fnuit\u0103 de apa\u2011 ri\u0163ie a monedelor grece\u015fti \u00een mediile greco\u2011autohtone \u015fi autohtone din Dobrogea, cunoscut\u0103 ca fiind dinspre est \u015fi sud\u2011est, tetradrahmele din Thasos (ca \u015fi cele din Macedonia Prima) p\u0103trund dinspre vest, sud \u015fi sud\u2011vest, fiind favorizate de apropierea militar\u0103 \u015fi politic\u0103 a Romei Republicane, fiind orientate spre vadurile comerciale de la Dun\u0103re.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel Mircea TALMA\u021aCHI
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
MONEDE OTOMANE CONTRAMARCATE DIN COLEC\u021aIILE MUZEULUI DE ISTORIE NA\u021aIONAL\u0102 \u0218I ARHEOLOGIE CONSTAN\u021aA<\/summary>\n

Autorul prezint\u0103 trei monede otomane (de 40 parale) din cupru, emisiuni ale sultanului Abdulmedjid (1839\u20131861), care poart\u0103 pe ambele fe\u0163e contram\u0103rci ale con\u2011 siliului b\u0103tr\u00e2nilor din localitatea Potamos\u2011Plomari (\u00een turce\u015fte Pilmar), schel\u0103 din sudul Insulei Lesbos. Contram\u0103rcile sunt reprezentate prin litere grece\u015fti \u015fi un cartu\u015f cu inscrip\u0163ie turceasc\u0103. Contramarcarea pieselor s\u2011a f\u0103cut \u00een anul (1)306 A.H. (1888\/1889 p.Chr.). Nu exist\u0103 informa\u0163ii cu privire la locul descoperirii celor trei monede.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel CUSTUREA
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
DIN NOU DESPRE FOLOSIREA TERIACULUI PE TERITORIULUI DOBROGEI \u00ceN SECOLELE XVII\u2013XVIII<\/summary>\n

Autorul face o scurt\u0103 descriere cu privire la producerea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea sub diferite forme a teriacului \u00een perioada medieval\u0103 \u015fi modern\u0103. Urmeaz\u0103 apoi prezentarea a dou\u0103 capace de la flacoanele de teriac, descoperite la Conacu (jud. Constan\u0163a), ambele ale farmaciei Testa d\u2019Oro din Vene\u0163ia, cu precizarea c\u0103 una dintre piese apar\u0163ine unui produs falsificat. Lor li se adaug\u0103 o pies\u0103, provenind de la Babadag. Din situl T\u00e2rgu\u015for\u2011Ester, desco\u2011 perit la suprafa\u0163\u0103, provine un flacon din plumb pentru teriac. Acesta din urm\u0103 este singurul publicat p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment din Dobrogea.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel CUSTUREA
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ANALYSIS OF THE TRACES OF USE ON POLISHED STONE TOOLS FOR WOODCUTTING AND WOODWORKING FROM THREE ENEOLITHIC NECROPOLISES IN BULGARIA<\/summary>\n

Obiceiul depunerii obiectelor \u00een morminte a continuat pe teritoriul Bulgariei de\u2011a lungul eneoliticului. Pe parcursul acestei perioade, unelte de piatr\u0103 \u015flefuit\u0103 asociate cu activit\u0103\u0163i precum t\u0103ierea \u015fi prelucrarea lemnului au fost depuse ca parte a inventarului fune\u2011 rar, de\u015fi cu o frecven\u0163\u0103 mai redus\u0103 dec\u00e2t alte categorii de piese. Aceste unelte sunte reprezen\u2011 tate cu prec\u0103dere de topoare, tesle \u015fi d\u0103l\u0163i de piatr\u0103. Structuri funerare con\u0163in\u00e2nd astfel de unelte au fost descoperite \u00een 10 necropole din Bulgaria.Urmele de utilizare prezente pe uneltele de piatr\u0103 ar putea oferi informa\u0163ii privind modul specific de folosire al unei piese, intensitatea manevr\u0103rii, sau, \u00een unele cazuri, repara\u0163ii \u015fi reutilizare. Urmele de uzur\u0103 pe uneltele descoperite \u00een contexte funerare pot fi comparate cu cele de pe uneltele descoperite \u00een a\u015fez\u0103ri, oferind mai multe informa\u0163ii privind rolul jucat de aceast\u0103 categorie de obiecte \u00een context funerar. \u00cen articol au fost analizate urmele de uzur\u0103 de pe piesele descoperite \u00een trei necropole (Varna II, Varna I \u015fi Targovishte). Cele mai multe unelte care provin din mormintele acestor necropole nu au fost utilizate sau prezint\u0103 urme slabe de uzur\u0103. Unele piese prezint\u0103 semne de reascu\u0163ire \u00eenainte de depunerea \u00een morminte. Cu foarte pu\u0163ine excep\u0163ii, uneltele sunt \u00eentr\u2011o stare bun\u0103, potrivite pentru folosire. Se pare c\u0103 o cerin\u0163\u0103 \u00een cadrul ritualurilor funerare era aceea de a depune \u00een morminte unelte de piatr\u0103 \u015flefuit\u0103, \u00eentr\u2011o stare c\u00e2t mai bun\u0103 \u015fi cu pu\u0163ine urme de uzur\u0103. Aceast\u0103 situa\u0163ie poate fi comparat\u0103 cu cea a altor categorii de obiecte nefolosite, depuse \u00een morminte, precum vase ceramice sau piese de silex.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Radoslav RACHEV
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
COPPER TOOLS FROM KOZAREVA MOGILA. NEW DATA ON THE PROVENANCEOF COPPER ORES USED<\/summary>\n

Articol prezint\u0103 un grup de \u015fase unelte de cupru de la Kozareva mogila, care au fost examinate din punct de vedere al compozi\u0163iei chimice \u015fi al izotopilor de plumb. Din punct de vedere cronologic, descoperirile sunt legate de eneoliticul t\u00e2rziu, astfel c\u0103 acestea ofer\u0103 informa\u0163ii despre metalurgia din aceast\u0103 perioad\u0103. Rezultatele analizelor de laborator indic\u0103 c\u0103 descoperirile examinate difer\u0103 unele de altele. Compozi\u0163ia chimic\u0103 sugereaz\u0103 faptul c\u0103 acestea sunt realizate din cupru foarte pur. Cu toate acestea, pot fi observate unele dife\u2011 ren\u0163e \u00een ceea ce prive\u015fte concentra\u0163iile de oligoelemente. Privitor la provenien\u0163a cuprului utilizat, se stabile\u015fte faptul c\u0103 uneltele examinate sunt produse din minereuri cu origini diferite. Ca posibile surse de materie prime pot fi identificate mai multe z\u0103c\u0103minte\/c\u00e2mpuri de minereuri, care se afl\u0103 relativ aproape de sit.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Yordan MILEV
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ANIMAL EXPLOITATION IN BABADAG CULTURE. ARCHAEOZOOLOGICAL DATA FORTHE SITES OF GARV\u0102N\u2011ML\u0102JITUL FLORILOR AND JIJILA\u2011CET\u0102\u021aUIE (TULCEA COUNTY, ROMANIA)<\/summary>\n

Materialul faunistic studiat \u00een acest articol provine din siturile arheolo\u2011 gice de la Garv\u0103n\u2011Ml\u0103jitul Florilor \u015fi Jijila\u2011Cet\u0103\u0163uie, situate \u00een nordul Dobrogei \u015fi datate \u00een perioada timpurie a epocii fierului, cultura Babadag (secolele X\u2013IX a.Chr.). Analiza arheo\u2011 zoologic\u0103 a constat \u00een identific\u0103ri anatomice \u015fi taxonomice, evaluare tafonomic\u0103, cuantific\u0103ri (dup\u0103 num\u0103rul de resturi \u015fi dup\u0103 num\u0103rul minim de indivizi), estimarea v\u00e2rstei de sacrifi\u2011 care, estimarea sexului \u015fi osteometrie. Majoritatea resturilor faunistice studiate provin de la mamifere, \u00eenregistr\u00e2ndu\u2011se 71,97% la Garv\u0103n \u015fi 95,08% la Jijila, dar au mai fost identificate \u015fi resturi de p\u0103s\u0103ri, reptile, pe\u015fti \u015fi molu\u015fte. Analiz\u00e2nd resturile de mamifere, s\u2011a observat c\u0103 cele mai multe apar\u0163in speciilor domestice, \u00eentr\u2011un procent de 88,24% la Garv\u0103n \u015fi 95,28% la Jijila, drept dovad\u0103 c\u0103 principala ocupa\u0163ie a popula\u0163iei de cultur\u0103 Babadag era reprezentat\u0103 de cre\u015fterea animalelor. Cele mai frecvente specii de mamifere domestice sunt: bovina domestic\u0103, ovicaprinele \u015fi porcul, iar dintre cele s\u0103lbatice cerbul \u015fi mistre\u0163ul. Pescuitul se dovede\u015fte a fi o activitate economic\u0103 important\u0103 \u00een cadrul acestor a\u015fez\u0103ri, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een situl de la Garv\u0103n, resturile de pe\u015fti reprezint\u0103 26,37% din totalul e\u015fantionului faunistic. Strategia de exploatare a animalelor este una eficient\u0103, urm\u0103rindu\u2011se ob\u0163inerea at\u00e2t a produselor primare c\u00e2t \u015fi a celor secundare. Astfel de asem\u0103n\u0103ri s\u2011au \u00eent\u00e2lnit \u015fi \u00een alte e\u015fantioane faunistice atri\u2011 buite culturii Babadag din sud\u2011estul Rom\u00e2niei, precum cele de la Satu Nou\u2011Valea lui Voicu \u015fi Babadag, subliniind caracteristici comune \u00een strategia de subsisten\u0163\u0103 a acestei culturi.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Eliza\u2011Ioana CRE\u0162U<\/strong>
Simina\u2011Margareta STANC<\/strong>
Sorin\u2011Cristian AILINC\u0102I<\/strong>
Lumini\u0163a BEJENARU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
THE \u201cLAND\u2011SEA\u201d INTERACTION ALONG THE WESTERN BLACK SEA: GEOARCHAEOLOGICAL AND HISTORICAL\u2011GEOGRAPHICAL STUDY<\/summary>\n

Pentru a \u00een\u0163elege corect evenimente din istoria omenirii \u015fi influen\u0163a fac\u2011 torului antropic, trebuie analizate rezultatele reconstruc\u0163iilor paleogeografice privitoare la studiul schimb\u0103rilor climatice \u015fi la schimb\u0103rile nivelului m\u0103rii, care includ prezen\u0163a uman\u0103. Accentul unui astfel de tip de cercetare integrat\u0103 prive\u015fte, pe de o parte omul, istoria sa, modul s\u0103u de via\u0163\u0103, iar pe de alt\u0103 parte reconstruc\u0163ia parametrilor de baz\u0103 ai mediului \u00eencon\u2011 jur\u0103tor \u00een care a activat acesta, a condi\u0163iilor paleoecologice \u00een care a tr\u0103it \u00een diferite perioade istorice \u015fi locuirea. Angajarea \u201e\u0218tiin\u0163elor p\u0103m\u00e2ntului\u201d \u015fi a aplica\u0163iilor lor tradi\u0163ionale \u00een arheologie pot contribui la o interpretare mai exact\u0103 \u015fi mai eficient\u0103 \u015fi, mai ales, la o mai bun\u0103 urm\u0103rire a rela\u0163iilor spa\u0163io\u2011temporale dintre diferite obiecte. Cercet\u0103rile geoarheologice \u015fi istorico\u2011geografice trebuie s\u0103 dezv\u0103luie factorii obiectivi \u015fi tr\u0103s\u0103turile regulate \u00een com\u2011 portamentul comunit\u0103\u0163ilor locale \u00een contextul interac\u0163iunii economice, politice \u015fi culturale pe \u201euscat\u2011mare\u201d. Aceast\u0103 nevoie este exacerbat\u0103 de antropogenizarea puternic\u0103 a p\u0103r\u0163ii de coast\u0103 studiat\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 decenii \u015fi de ponderea tot mai mare a structurilor artificiale \u00een segmentele de coast\u0103, care au \u015fters urmele arheologice \u015fi istorice ale trecutului.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Preslav PEEV<\/strong>
Rosina KOSTOVA<\/strong>
Rumen YANKOV<\/strong>
Galin PETROV<\/strong>
Bogdan PRODANOV
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

CALLATIS ORA\u0218 GRECESC \u00ceN \u021aINUTUL GE\u021aILOR<\/p>\n\n\n\n

Nicolaie ALEXANDRU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Zbirka Rimskih Gema iz Arheolo\u0161kog Muzeja u Zagrebu\/ Collection of Roman Engraved Gems in the Archaeological Museum in Zagreb, Musei Archaeologici Zagrebiensis<\/p>\n\n\n\n

Iva KAIC<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL PATRIMONIULUI CULTURAL MONDIAL \u00ceN ROM\u00c2NIA<\/p>\n\n\n\n

Andrea POPA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Manuel de gestion du mobilier arch\u00e9ologique, M\u00e9thodologie et pratiques<\/p>\n\n\n\n

Silvia Pa\u00efn<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

VIRGIL MIH\u0102ILESCU\u2011B\u00ceRLIBA
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

EUGEN NICOLAE
–view the PDF version<\/a>–<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Situl arheologic Belograde\u0163 este situat \u00een nord\u2011estul Bulgariei, \u00een partea de sud a platoului Stana, l\u00e2ng\u0103 satul Belograde\u0163, regiunea Varna. Acesta a fost cercetat prin s\u0103p\u0103turi arheologice de salvare \u00een cursul anului 2020. Pe o suprafa\u0163\u0103 de 3.700 m2 au fost \u00eenregistrate 15 complexe arheologice, \u00een principal gropi s\u0103pate \u00een nivelul antic \u015fi \u00een steril.<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,410],"tags":[162,171,160,154,174,142,150,155,168,147,180,144,146,165,149,158,97,153,48,145,184,166,173,185,169,32,181,177,178,164,163,183,141,143,175,159,157,151,182,172,148,156,152,167,161,179,176,63,170],"class_list":["post-429","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-revista","category-revista-new","tag-basilica-rosie","tag-bijuterii-antice","tag-calugarii-sciti","tag-ceramica-de-masa","tag-ceramica-medievala","tag-chalcolitic-timpuriu","tag-charite","tag-cronologie","tag-cucullatus","tag-cult-antic","tag-cultura-babadag","tag-cultura-polianita","tag-cultura-sava","tag-cupido","tag-cyzic","tag-dionisie-exiguus","tag-dobrogea","tag-dunarea-de-jos","tag-eneolitic-tarziu","tag-eneolitic-timpuriu","tag-epoca-fierului","tag-eros","tag-fusaiole","tag-geoarheologie","tag-gliptica-romana","tag-histria","tag-imperiul-otoman","tag-inscriptii-grecesti","tag-istros","tag-marcianopolis","tag-martyrium","tag-metalurgie","tag-neolitic-tarziu","tag-nord-estul-bulgariei","tag-pantikapaion","tag-perustitsa","tag-petru-de-tomis","tag-portic","tag-porturi-medievale","tag-razboi-de-tesut-vertical","tag-sanctuar","tag-scythia-romana","tag-spatiul-vest-pontic","tag-teracota","tag-tetraconc","tag-tetradrahme","tag-thasos","tag-tomis","tag-trabzon"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=429"}],"version-history":[{"count":36,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1004,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/429\/revisions\/1004"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}