{"id":537,"date":"2026-03-12T14:57:34","date_gmt":"2026-03-12T12:57:34","guid":{"rendered":"https:\/\/revistapontica.com\/?p=537"},"modified":"2026-04-23T10:52:20","modified_gmt":"2026-04-23T07:52:20","slug":"pontica-nr-56-2023","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/pontica-nr-56-2023\/","title":{"rendered":"Pontica No. 56 (2023)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
\n
DESCHIDE PONTICA NR. 56 – VARIANTA COMPLET\u0102 \u00ceN FORMAT .PDF<\/strong> (92 Mb)<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

SUMAR
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CHRONOLOGY OF THE MIDDLE PALEOLITHIC IN THE CARPATHIAN AREA \u2013 PAST AND PRESENT<\/summary>\n

Mun\u0163ii Carpa\u0163i din spa\u0163iul Rom\u00e2niei prezint\u0103 un num\u0103r considerabil de pe\u015fteri active \u015fi fosile cu un poten\u0163ial arheologic ridicat pentru perioada paleolitic\u0103. Dac\u0103 \u00een statisticile din anul 1976 era \u00eenregistrat un num\u0103r de 1.884 de pe\u015fteri, recent, \u00een anul 2019, sunt men\u0163ionate aproximativ 12.000 de pe\u015fteri, dintre care 2.908 pe\u015fteri sunt fosile \u015fi au depuneri sedimentare ce pot p\u0103stra indicii privind activit\u0103\u0163ile antropice. Dintre toate acestea, doar aproximativ 10 pe\u015fteri au beneficiat de cercet\u0103ri arheologice sistematice. Pe\u015fterile \u00een care au fost identificate m\u0103rturii din Paleoliticul mijlociu p\u0103reau, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, concentrate \u00een zona Carpa\u0163ilor Meridionali, \u00eens\u0103 rezultatele ob\u0163inute recent \u00een zona carstic\u0103 din Cheile V\u00e2rghi\u015fului, Mun\u0163ii Per\u015fani (Carpa\u0163ii Orientali), atrag aten\u0163ia asupra necesit\u0103\u0163ii extinderii cercet\u0103rilor arheologice \u00een \u00eentreaga zon\u0103 a Mun\u0163ilor Carpa\u0163i din zona Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Marian COSAC<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SAISONS, CALENDRIER ET VIE RELIGIEUSE DANS LES CIT\u00c9S GRECQUES DU PONT-EUXIN.UN REGARD PARTICULIER SUR LES COLONIES MIL\u00c9SIENS<\/summary>\n

Studiul nostru are ca obiect rela\u0163ia dintre anotimpuri, calendare \u015fi ciclul s\u0103rb\u0103torilor \u00een coloniile milesiene din Pontul Euxin. De asemenea, ne propunem s\u0103 reconstituim succesiunea \u015fi durata anotimpurilor \u00een coloniile milesiene din Pontul Euxin, precum \u015fi calendarul naviga\u0163iei care era str\u00e2ns legat de anotimpuri. Cercetarea noastr\u0103 se bazeaz\u0103 pe interpretarea izvoarelor literare \u015fi a documentelor epigrafice. Anotimpurile erau puncte de referin\u0163\u0103 fundamentale pentru organizarea calendarului grec. Timpul era m\u0103surat \u00een func\u0163ie de succesiunea anotimpurilor determinat\u0103 de rota\u0163ia P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui. Documentele epigrafice \u015fi arheologice atest\u0103 cunoa\u015fterea ciclului anotimpurilor de c\u0103tre coloni\u015ftii greci instala\u0163i pe \u0163\u0103rmurile Pontului Euxin. Tradi\u0163ia celor patru anotimpuri a coexistat \u00een via\u0163a grecilor de la Pontul Euxin cu tradi\u0163ia mitologic\u0103 \u015fi religioas\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0163irii anului \u00een trei anotimpuri. Diferitele tradi\u0163ii mitologice legate de cele trei anotimpuri se reg\u0103sesc \u00een ritualurile de celebrare ale s\u0103rb\u0103torilor. Cele trei anotimpuri ale anului agricol erau marcate \u00een coloniile milesiene, ca \u015fi \u00een Atena, prin trei s\u0103rb\u0103tori fundamentale existente \u00een calendarul lor civic: Pyanepsia, Anthesteria \u015fi Thargelia. Sezonul naviga\u0163iei \u00een Marea Neagr\u0103 \u00eencepea prim\u0103vara, cel mai devreme la \u00eenceputul lunii aprilie, \u015fi dura p\u00e2n\u0103 \u00een jurul datei de 8 noiembrie, care marca \u00eenceputul iernii.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Mircea V. ANGELESCU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
HISTRIA. NOUVELLES DONN\u00c9ES SUR LE TRAJET DU REMPART HELL\u00c9NISTIQUE DE L\u2019ACROPOLE<\/summary>\n

Articolul \u00ee\u015fi propune organizarea informa\u0163iilor de care dispunem cu privire la tehnica construc\u0163iei \u015fi a modului \u00een care fortifica\u0163ia Acropolei din perioada elenistic\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte rolul de element principal al ap\u0103r\u0103rii p\u0103r\u0163ii centrale a cet\u0103\u0163ii, dar \u015fi de element principal al ap\u0103r\u0103rii militare a ora\u015fului din ultima treime a secolului al IV\u2011lea a.Chr. p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al II\u2011lea p.Chr. Nu \u015ftim care erau atribu\u0163iile func\u0163ionarilor publici \u00eens\u0103rcina\u0163i cu paza zidurilor \u00een inscrip\u0163iile vremii, dar existen\u0163a lor dovede\u015fte, cel pu\u0163in \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al III\u2011lea a.Chr., c\u0103 au existat histrieni a c\u0103ror misiune public\u0103 era legat\u0103 de men\u0163inerea \u00een stare bun\u0103 a zidurilor de ap\u0103rare ale ora\u015fului. Sunt prezentate \u015fi c\u00e2teva dintre rezultatele s\u0103p\u0103turilor efectuate \u00een partea de sud a sitului.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Marian COSAC<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NEW ARCHAEOLOGICAL INVESTIGATIONS ON THE UPPER MOESIAN LIMES.\u0106ETA\u0106E-RADUJEVAC SITE, LOCATED IN THE ROMAN AQUAE REGION, AT THE CONFLUENCE OF THE TIMOK AND DANUBE RIVERS<\/summary>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere pozi\u0163ionarea sa remarcabil\u0103 \u00een vecin\u0103tatea confluen\u0163ei r\u00e2ului Timok cu Dun\u0103rea, pe limesul roman, precum \u015fi indiciile privind o fondare foarte timpurie, situl \u0106eta\u0107e, situat \u00een apropierea satului Radujevac, ofer\u0103 date importante pentru cunoa\u015fterea statiei romane Aquae, a rolului acesteia din punct de vedere militar, economic, minier \u015fi vamal. Pe baza a dou\u0103 campanii arheologice, \u00een 2021 \u015fi 2022, \u015fi a unor intensive periegheze efectuate pe o zon\u0103 mai extins\u0103, s-a stabilit c\u0103 situl are mai multe niveluri dat\u00e2nd din perioadele protoistoric\u0103, roman\u0103 \u015fi bizantin\u0103 timpurie \u015fi p\u0103streaz\u0103 o inerent\u0103 importan\u0163\u0103 militar\u0103 \u015fi strategic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een perioada contemporan\u0103. Din fericire, situl se afl\u0103 pe o por\u0163iune a limesului Dun\u0103rii din Serbia care nu a fost pus\u0103 \u00een pericol de construc\u0163ia hidrocentralelor de pe Dun\u0103re. \u00cen ceea ce prive\u015fte perioada roman\u0103, a fost atestat\u0103 existen\u0163a zidurilor de ap\u0103rare \u015fi a unui turn de col\u0163 al unei fortifica\u0163ii, construit la sf\u00e2r\u015fitul secolului I, care a continuat s\u0103 sufere modific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul perioadei bizantine. Cronologia par\u0163ial stabilit\u0103 a fost confirmat\u0103 de descoperiri relevante.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Vladimir P. PETROVI\u0106<\/strong>
Gordan JANJI\u0106<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
L\u2019EXCEPTION SCYTHE D\u2019APR\u00c8S SOZOM\u00c8NE ET LES EXCEPTIONS SCYTHES D\u2019APR\u00c8S L\u2019HISTOIRE ET L\u2019ARCH\u00c9OLOGIE PAL\u00c9OCHR\u00c9TIENNES<\/summary>\n

Excep\u0163ia scitic\u0103 potrivit lui Sozomenos VI.21. \u00cen Cartea a VI-a a Historia Ecclesiastica, Sozomenos scrie: Mitropolia (Scythiei) se nume\u015fte Tomis… Dup\u0103 un obicei str\u0103vechi, care \u00eenc\u0103 se practic\u0103, toate bisericile din \u0163ar\u0103 (Scythia) se afl\u0103 sub autoritatea unui episcop. \u00centr\u2011adev\u0103r, conform primelor dou\u0103 liste episcopale care s-au p\u0103strat, \u00een provincia Scythia exist\u0103 un singur episcop \u2013 episcopul capitalei Tomis. Aceasta dovede\u015fte c\u0103 Sozomenos \u015fi istoricii Bisericii care au urmat au scris pe bun\u0103 dreptate despre a\u015fa-numita \u201eexcep\u0163ie scitic\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Georgi ATANASOV<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
A UNIQUE FUNERARY ASSEMBLAGE FROMTHE LATE AVAR PERIOD. A RARE IRON TOOL AND THE ISSUE OF SALT EXTRACTION IN TRANSYLVANIAN IN THE EARLY MIDDLE AGES<\/summary>\n

Autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 identifice func\u0163ia unui instrument rar, din fier, care apare \u00eentr\u2011un context al unui morm\u00e2nt din perioada avar\u0103 t\u00e2rzie din bazinul Carpa\u0163ilor \u015fi \u00een mai multe depozite de unelte din fier din bazinul Done\u0163k. Contextele arheologice \u015fi loca- \u0163iile geografice ale acestor unelte, \u00eempreun\u0103 cu func\u0163ia lor reconstituit\u0103, ofer\u0103 o oportunitate tentant\u0103 de a construi un model istoric. Concluzioneaz\u0103 c\u0103 morm\u00e2ntul \u201eM\u00e1rt\u00e9ly\u201d ar fi putut apar\u0163ine unui individ care s-a ocupat cu exploatarea \u015fi distribuirea unor resurse minerale din Transilvania, probabil sarea. Autorul folose\u015fte o metod\u0103 deductiv\u0103 pentru investigarea modalit\u0103\u0163ilor de exploatare \u015fi distribuire a resurselor minerale, \u00een perioad\u0103 medieval\u0103 timpurie.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gergely SZENTHE<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CHURCH No. 4 FROM THE MURFATLAR ROCK COMPLEX \u2013 SOME NEWLY DOCUMENTED GRAFFITI ALONG THE EAST-WESTAXIS AND THEIR ANALOGIES<\/summary>\n

Prilejul pentru o nou\u0103 documentare arheologic\u0103 \u00een istoria cercet\u0103rii bisericii rupestre de la Murfatlar a fost determinat de cercetarea unei structuri descoperite \u00een s\u0103p\u0103turile recente (2005\u20132010) de la Pliska \u2013 a\u015fa-numita platform\u0103 de piatr\u0103 rotund\u0103. Redescoperirea sa a avut loc cu un deceniu \u00een urm\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un studiu special axat pe graffiti-urile incizate pe 2% din materialul de construc\u0163ie, dintre care majoritatea sunt invizibile cu ochiul liber \u015fi transmit simboluri cre\u015ftine, personaje \u015fi scene cu caracter biblic. Aceste \u00eemprejur\u0103ri au adus echipa de cercetare la cea mai sigur\u0103 (\u015fi mai bine p\u0103strat\u0103) analogie posibil\u0103-complexul rupestru de la Murfatlar, din jude\u0163ul Constan\u0163a, Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Evgenia KOMATAROVA-BALINOVA
Yavor MILTENOV
Antoaneta GRANBERG<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
A SETTLEMENT FROM THE LATE MIDDLE AGES NEAR VRASHKA CHUKA, VIDIN REGION, NORTHWEST BULGARIA<\/summary>\n

Situl 1\/1000 a fost cercetat \u00een contextul construirii gazoductului Balkan Stream, \u00een 2019. Situl acoper\u0103 mai multe perioade: epoca bronzului \u015fi \u00eenceputul epocii fierului, perioada roman\u0103, Evul Mediu \u015fi Evul Mediu t\u00e2rziu. Materialele arheologice \u015fi structurile care pot fi datate \u00een perioada otoman\u0103 (secolele XV\u2013XVII), pe baza materialului ceramic \u015fi a multor alte descoperiri, au ap\u0103rut \u00een principal \u00een partea de vest a sitului \u015fi sunt probabil locuin\u0163e temporare. Au fost cercetate dou\u0103 locuin\u0163e, dou\u0103 cuptoare metalurgice \u015fi numeroase gropi. S-au descoperit numeroase obiecte de metal, datate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Printre acestea, podoabele sunt deosebit de variate \u015fi impresionante: inele, cercei \u015fi pandantive pentru urechi, pandantive de diferite forme, monede perforate, piese de centur\u0103 etc. Acestea sunt realizate \u00een tehnici complexe, cum ar fi filigranul, granula\u0163ia etc.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Elena VASILEVA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
THE ANTHROPOMORPHIC PENDANTS. MARKER OF SOCIO-ECONOMIC CHANGES AND DISTURBANCES ON THE LATE ENEOLITHIC PERIOD<\/summary>\n

Produc\u0163ia de figurine antropomorfe \u00een estul Peninsulei Balcanice, \u00een a doua jum\u0103tate a mileniului al V\u2011lea a.Chr., este asociat\u0103 cu o tendin\u0163\u0103 de masificare, standardizare, utilizare de noi materii prime, diversificarea tipurilor iconografice \u015fi cre\u015fterea dimensiunii acestora. \u00cen articol, autorul analizeaz\u0103 una dintre schimb\u0103rile care au avut loc \u2013 apari\u0163ia unui grup mare de figurine din os \u015fi aur, care au fost purtate ca pandantive sau ca aplica\u0163ii pe \u00eembr\u0103c\u0103minte. S-a propus o ipotez\u0103 cu privire la motivele interesului crescut pentru utilizarea lor \u00een culturile Kodjadermen-Gumelni\u0163a-Karanovo VI, Varna \u015fi Krivodol-S\u0103lcu\u0163a-Bubani. Potrivit autorului, produc\u0163ia de pandantive antropomorfe apotropaice din aur \u015fi os a fost cauzat\u0103 de incertitudinea crescut\u0103 ca urmare a schimb\u0103rilor socio-economice, a pr\u0103bu\u015firii societ\u0103\u0163ii egalitare, a competi\u0163iei \u00een interiorul grupului pentru dob\u00e2ndirea prestigiului \u015fi a conflictelor dintre comunit\u0103\u0163i pentru accesul la materie prim\u0103 \u015fi resurse. Ipoteza se bazeaz\u0103 pe dovezile arheologice ale conflictelor armate: cantitate crescut\u0103 de arme, date care sugereaz\u0103 un num\u0103r mare de oameni uci\u015fi, gropi comune, straturi arse \u00een movile de a\u015fez\u0103ri cu persoane care au murit pe loc \u015fi fortifica\u0163ii ale a\u015fez\u0103rilor. Alte argumente provin din analiza pandantivelor \u015fi aplicelor antropomorfe.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Vanya STAVREVA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
THE JOURNEY OF THE SPIRAL HAIR ORNAMENTSDURING THE THIRD MILLENNIUM BC. HOW DID IT BECOME SO POPULAR?<\/summary>\n

\u00cen timpul mileniului al III\u2011lea a.Chr., arta confec\u0163ion\u0103rii bijuteriilor a \u00eenflorit \u00een Balcani, Marea Egee, Anatolia \u015fi \u00een lumea apropiat\u0103. Societ\u0103\u0163ile antice creau \u015fi foloseau diverse obiecte ca bijuterii. Scopul prezentului studiu este de a extinde istoria inelelor de p\u0103r de metal din mileniul al III\u2011lea a.Chr. dincolo de studiile tipologice tradi\u0163ionale \u015fi de a examina r\u0103sp\u00e2ndirea lor prin societ\u0103\u0163i, prin prezentarea unora dintre cele mai reprezentative piese. Eviden\u0163a arheologic\u0103 specific\u0103 unui anumit num\u0103r de situri arheologice demonstreaz\u0103 evolu\u0163ia remarcabil\u0103 a inelelor metalice de p\u0103r.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Zheni VASILEVA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
UN INEL CU GEM\u0102 DESCOPERIT RECENT \u00ceN DACIA SUPERIOR<\/summary>\n

Subiectul acestui articol prive\u015fte un inel de fier care are montat\u0103 o bijuterie de sardonix cu reprezentarea zei\u0163ei Ceres, descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een prim\u0103vara anului 2019, pe teritoriul satului Tibru, comuna Cric\u0103u, jude\u0163ul Alba. Ora\u015ful este situat \u00een zona de vest a Depresiunii Transilvaniei, la poalele Mun\u0163ilor Trasc\u0103u, o subdiviziune a Carpa\u0163ilor Occidentali. Piesa fusese donat\u0103 de un localnic care a descoperit-o \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, l\u00e2ng\u0103 izvorul p\u00e2r\u00e2ului Tibru, care izvor\u0103\u015fte din Mun\u0163ii Trasc\u0103u \u015fi se vars\u0103 \u00een valea Galda, care la r\u00e2ndul s\u0103u se vars\u0103 \u00een r\u00e2ul Mure\u015f (Maris). Aceasta se constituie \u00eentr\u2011o important\u0103 arter\u0103 hidrografic\u0103 a Daciei romane. De-a lungul timpului, \u00een satul Tibru, au fost descoperite urme de locuire roman\u0103 dintr\u2011o vil\u0103 rustic\u0103, un relief votiv \u015fi un altar \u00eenchinat Dianei, un altar votiv \u00eenchinat lui Jupiter Optimus Maximus \u015fi alte artefacte. \u00cen bibliografie inelul prezint\u0103 o datare larg\u0103, specific\u0103 secolelor I\u2013III p.Chr., dar, \u00een opinia noastr\u0103, bijuteria poate fi datat\u0103 \u00een secolul al II\u2011lea p.Chr. datorit\u0103 execu\u0163iei fine a imaginii gravate a zei\u0163ei \u015fi a numeroaselor detalii legate de ve\u015fminte.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Radu OTA
Anca MATI\u0218
Ovidiu-Maxim OARG\u0102<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ROMAN GEMSTONES FROM NORTH-EASTERN TURKEY<\/summary>\n

\u00cen acest studiu este prezentat un lot de geme romane, majoritatea datate \u00een secolele II\u2013III p.Chr., piese aflate \u00een colec\u0163ia Muzeului Amasya, din nord-estul Turciei.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Erg\u00fcn LAFLI<\/strong>
Martin HENIG
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
AN EARLY BYZANTINE CERAMIC WORKSHOPON THE SITE OF SCAMNUM TRIBUNORUM IN NOVAE (MOESIA SECUNDA)<\/summary>\n

Castrul legionar \u015fi ora\u015ful antic t\u00e2rziu Novae au fost locuite \u00eentre mijlocul secolului I \u015fi \u00eenceputul secolului al VII\u2011lea p.Chr. La sf\u00e2r\u015fitul secolului al III\u2011lea \u015fi \u00een prima jum\u0103tate a secolului al IV\u2011lea p.Chr. a\u015fezarea a fost transformat\u0103 treptat dintr\u2011un sit strict militar, cu o a\u015fezare civil\u0103 adiacent\u0103, \u00eentr\u2011un ora\u015f cu garnizoan\u0103 militar\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, zona fortificat\u0103 a fost extins\u0103 spre est, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe zone ale canabaelor anterioare, \u00een timp ce structura sa intern\u0103 a fost supus\u0103 unor modific\u0103ri extinse. Situl scamnum tribunorum din Novae este unul dintre sectoarele cele mai bine studiate ale sitului arheologic. Cercet\u0103rile intense din ultimele decenii au scos la iveal\u0103 dovezi privind dezvoltarea sa, de la cea mai veche perioad\u0103 de construc\u0163ie din p\u0103m\u00e2nt \u015fi lemn p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul Antichit\u0103\u0163ii T\u00e2rzii. Prezenta contribu\u0163ie analizeaz\u0103 un grup de cuptoare bizantine timpurii, inedite p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, descoperit \u00een partea de nord-vest a acestui sector, \u00een timpul campaniilor arheologice din sezoanele 2006 \u015fi 2007.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Alexander HARIZANOV<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
DOU\u0102 INSCRIP\u021aII GRECE\u0218TI INEDITE DE LA HISTRIA<\/summary>\n

Cercet\u0103rile \u00een sectorul extra muros Poarta Mare-Turnul Mare au demarat \u00een anul 2000 \u015fi, cu c\u00e2teva \u00eentreruperi, continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Zona aflat\u0103 \u00eentr\u2011un punct central al Histriei epocii romane timpurii a suferit numeroase interven\u0163ii odat\u0103 cu ridicarea incintei t\u00e2rzii, dar mai ales din momentul \u00eenceperii s\u0103p\u0103turilor arheologice de la Histria, care au dus la distrugerea complexelor contemporane incintei. Articolul de fa\u0163\u0103 examineaz\u0103 dou\u0103 inscrip- \u0163ii inedite descoperite \u00een aceast\u0103 zon\u0103: un fragment dintr\u2011o inscrip\u0163ie honorific\u0103 sau funerar\u0103 \u015fi un nou fragment al horothesiei histriene ce aduce noi informa\u0163ii privind dosarul de scrisori ce \u00eenso\u0163ea decretul lui Laberius Maximus.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Adela B\u00c2LT\u00c2C<\/strong>
Drago\u015f H\u0102LMAGI
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOTES ON THE GREEK INSCRIPTIONS (IV)<\/summary>\n

Articolul discut\u0103 dou\u0103 inscrip\u0163ii grece\u015fti tomitane, cu noi sugestii de lectur\u0103 \u015fi restituire:
1. Epitaf al lui Apollonios, fiul lui Dadas, \u015fi al so\u0163iei sale, Zounis, ISM VI.2, 597;
2. Epitaf pus de Iulius (sau Valerius) Attius pentru so\u0163ia sa, Bonosa. ISM VI.2, 544.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Drago\u015f H\u0102LMAGI<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
C\u00c2TEVA OBSERVA\u021aII PRIVIND UN TEZAUR MONETAR COMPUS DIN DENARI ROMANI REPUBLICANI DESCOPERIT \u00ceN SUD-VESTUL DOBROGEI<\/summary>\n

\u00cen urma finaliz\u0103rii unor expertize solicitate de autorit\u0103\u0163ile abilitate ale statului rom\u00e2n, a fost reperat \u015fi un tezaur fragmentar roman republican, compus \u00een prezent din patru denari. Descoperirea ar fi apar\u0163inut anilor 2020\u20132021, undeva \u00een zona de sud-vest a teritoriului dobrogean, \u00een apropierea malului fluviului Dun\u0103rea. Cei patru denari sunt b\u0103tu\u0163i \u00een anii 146, 138, 88 \u015fi 46 a.Chr. Acest nou tezaur monetar roman republican apar- \u0163ine unui orizont de tezaure specific anilor 50\/40 a.Chr., posibil perioadei corespunz\u0103toare campaniei lui Burebista \u00een vestul Pontului Euxin, din care ar face parte \u015fi cele descoperite la Aidemir (Silistra, Bulgaria), Mangalia (jud. Constan\u0163a) \u015fi Dobrogea de Sud (zona BalcicCavarna). El completeaz\u0103 tabloul general al prezen\u0163ei denarului roman republican \u00een partea extrem\u0103 de nord-est a Traciei \u015fi \u00eentrune\u015fte toate condi\u0163iile pentru a fi repertoriat \u015fi introdus \u00een analizele monetare \u015ftiin\u0163ifice corespunz\u0103toare.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel Mircea TALMA\u021aCHI<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
THE FIRST MONETARY ILLUSTRATIONS OF TEMPLES AT TOMIS<\/summary>\n

Ora\u015ful antic Tomis r\u0103m\u00e2ne \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 relativ necunoscut \u00een pofida descoperirilor arheologice importante f\u0103cute \u00een decursul timpului. Emisiunile sale monetare, catalogate \u00een mare parte \u00eenc\u0103 de acum mai bine de o sut\u0103 de ani, sunt un izvor nepre\u0163uit de informa\u0163ii, care acoper\u0103 multe din respectivele goluri arheologice. Cu toate acestea, decriptarea mesajelor transmise de emisiunile monetare tomitane r\u0103m\u00e2ne o sarcin\u0103 \u00eenc\u0103 departe de a fi finalizat\u0103. \u00cen r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 eviden\u0163iem c\u00e2nd au fost ilustrate primele edificii pe monedele ora\u015fului Tomis \u015fi care erau semnifica\u0163iile acestor imagini. Demersul ne-a oferit ocazia s\u0103 facem \u015fi c\u00e2teva observa\u0163ii de ordin cronologic privind unele emisiuni monetare, dar \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu unele manifest\u0103ri ale propagandei imperiale romane pe monedele provinciale.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Corneliu Bogdan Nicolae BELDIANU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOI DESCOPERIRI MONETARE BIZANTINE DE PE TERITORIUL DOBROGEI (SEC. VI-XII)<\/summary>\n

Autorul prezint\u0103 un num\u0103r de 96 monede bizantine din secolele V\u2013VII \u015fi IX\u2013XII descoperite pe teritoriul Dobrogei. Piesele provin din colec\u0163ia MINAC \u015fi colec\u0163ii private.Se remarc\u0103 descoperirile de la B\u0103r\u0103ganu (jud. Constan\u0163a), care probeaz\u0103 existen\u0163a aici a unei a\u015fez\u0103ri rurale importante \u00een sec. al VI\u2011lea \u015fi, mai t\u00e2rziu, \u00een secolele X\u2013XI. Aceast\u0103 ipotez\u0103 se bazeaz\u0103 \u015fi pe descoperirea altor artefacte publicate sau \u00eenc\u0103 inedite.Pentru H\u00e2r\u015fova, Isaccea \u015fi Slava Rus\u0103, cunoscute situri arheologice de epoc\u0103 roman\u0103 \u015fi bizantin\u0103, nu apar lucruri spectaculare, dar sunt de men\u0163ionat descoperirile de la Plopeni \u015fi V\u00e2lcele-Ho\u015fcad\u00een care pun aceste situri pe harta arheologic\u0103 a Dobrogei, pentru perioada medie bizantin\u0103.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel CUSTUREA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
MONEDE RARE \u0218I MAI PU\u021aIN CUNOSCUTEDIN COLEC\u021aIA MUZEULUI DE ISTORIE NA\u021aIONAL\u0102 \u0218I ARHEOLOGIE DIN CONSTAN\u021aA<\/summary>\n

Autorii prezint\u0103 c\u00e2teva monede emise de conduc\u0103torii statelor cruciate ap\u0103- rute \u00een Grecia \u00een urma Cruciadei a IV-a. Acestora li se adaug\u0103 o emisiune a Ordinului Cavalerilor Ospitalieri de Rhodos. Nu poate fi exclus\u0103 ipoteza descoperirii lor pe teritoriul dobrogean.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Ana-Maria VELTER<\/strong>
Gabriel CUSTUREA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
RELA\u021aIA DINTRE PODOABELE DACICE \u0218I MONEDELE DE IMPORT PRIN PRISMA ANALIZELOR ELEMENTALE<\/summary>\n

Articolul prezint\u0103 rezultatele analizelor SEM\/EDX efectuate asupra unor piese de podoab\u0103 dacice, drahme illire \u015fi denari romani republicani din tezaurul descoperit la Dr\u0103ge\u015fti (jud. Bihor). M\u0103sur\u0103torile SEM\/EDX indic\u0103 pentru piesele de podoab\u0103 aliaje cu compozi\u0163ii diferite: un aliaj cu un con\u0163inut ridicat de argint, \u00een care cuprul se situeaz\u0103 sub 5%, plumbul sub 1% \u015fi f\u0103r\u0103 staniu (pentru br\u0103\u0163\u0103ri) \u015fi un aliaj neobi\u015fnuit argint-cuprustaniu-plumb (pentru zalele de lan\u0163). M\u0103sur\u0103torile f\u0103cute pentru piesele de podoab\u0103 p\u0103strate fragmentar arat\u0103 c\u0103 rezultatele ob\u0163inute la suprafa\u0163a pieselor difer\u0103 de compozi\u0163ia miezului chiar \u015fi \u00een cazul acestor aliaje cu standard de fine\u0163e ridicat (< 96% Ag \u00een analize de suprafa\u0163\u0103).<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Corina TOMA
Lucian BARBU-TUDORAN
Mihai MUNTEANU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ANALYSIS OF FINDS (INGOTS AND SCRAP) FROM THE PRODUCTION CENTERS NEAR ZLATAR, PRESLAV DISTRICT AND NOVOSEL, SHUMEN DISTRICT (BULGARIA) (PART I)<\/summary>\n

Istoria cercet\u0103rilor metalurgiei a demonstrat faptul c\u0103 determinarea caracterului aliajului pe baza elementelor chimice este o sarcin\u0103 simpl\u0103 \u00een investigarea metalurgic\u0103 istoric\u0103. Este greu de clarificat din ce depozit de minereu a fost extras metalul. Cuprul \u015fi alte minereuri din fiecare z\u0103c\u0103m\u00e2nt, pe l\u00e2ng\u0103 componenta principal\u0103 cuprul, con\u0163in \u015fi multe alte elemente care formeaz\u0103 o varietate de combina\u0163ii calitative \u015fi cantitative. Metalul extras din minereu dubleaz\u0103 elementele care se afl\u0103 \u00een el. Prin elementele care compun metalul, combina\u0163ia general\u0103 a elementelor minereului poate fi stabilit\u0103 cu suficient\u0103 acurate\u0163e. G\u0103sirea sursei materiei prime este mai important\u0103 dec\u00e2t determinarea tipului de aliaj. Apoi, sunt dezv\u0103luite rutele comerciale pe care metalul \u015fi produsele sale au fost difuzate \u00een diferitele comunit\u0103\u0163i \u015fi culturi. Astfel, se restabile\u015fte rela\u0163ia dintre comunitatea metalurgi\u015ftilor, intermediari \u015fi consumatorii produselor.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Stella DONCHEVA
Nina ARCHANGELOVA
\u00c1kos CSEPREGI
Anik\u00f3 ANGYAL
Zita SZIKSZAI<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ANTHROPOLOGICAL AND ARCHAEOLOGICAL INVESTIGATION OF THE NECROPOLIS (14TH\u201315TH C. AD) EXCAVATED IN 2020 AT CAPE CHIRAKMAN \/ BIZONE, KAVARVA, BULGARIA<\/summary>\n

Prezentul articol eviden\u0163iaz\u0103 rezultatele analizelor de teren \u015fi de laborator ale r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor osteologice umane descoperite \u00een 2020 \u00een timpul cercet\u0103rilor arheologice desf\u0103\u015furate la situl \u201eCetatea antic\u0103 \u015fi medieval\u0103 de la Capul Chirakman\u201d, situat \u00een apropierea ora\u015fului actual Kavarna, \u00een nord-estul Bulgariei. Au fost cercetate dou\u0103sprezece morminte cu ritual funerar de \u201einhumare\u201d, conform canonului cre\u015ftin, \u015fi datate \u00een secolele XIV\u2013XV p.Chr. Au fost identifica\u0163i \u00een total 14 indivizi, folosind metode antropologice standard. Rezultatele analizei r\u0103m\u0103\u015fi\u0163elor osteologice umane din ansamblurile funerare din Evul Mediu t\u00e2rziu, arat\u0103 un raport aproape egal \u00eentre copii \u015fi adul\u0163i. Acela\u015fi fapt este valabil \u015fi pentru raportul dintre b\u0103rba\u0163i \u015fi femei. Indivizii de sex masculin se disting prin oase foarte masive, cu o lungime mare \u015fi, \u00een mod corespunz\u0103tor, statura \u201e\u00eenalt\u0103\u201d \u015fi \u201efoarte \u00eenalt\u0103\u201d, \u00een timp ce femeile au o statur\u0103 \u201emedie\u201d.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Nadezhda ATANASSOVA
Velislav BONEV
Elena VASILEVA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
STICLA ANTIC\u0102 DIN JUDE\u021aUL S\u0102LAJ (SECOLELE IV A. CHR. – II P. CHR.)<\/summary>\n

Lucrarea de fa\u0163\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2022, prelucreaz\u0103 artefacte din colec\u0163ia Muzeului Jude\u0163ean de Istorie \u015fi Art\u0103 din Zal\u0103u, rezultatul fiind un catalog bilingv (rom\u00e2no- englez) al artefactelor antice din sticl\u0103.Corpul c\u0103r\u0163ii a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een cinci capitole, completate de anexele necesare unei lucr\u0103ri de specialitate.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Horea POP<\/strong>
Adrian C\u0103t\u0103lin C\u0102S\u0102LEAN<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
UNE CIT\u00c9 ANTIQUE \u00c0 TRAVERS SES SCULPTURES. LA SCULPTURE EN PIERRE \u00c0 TOMIS \u00c0 L\u2019\u00c9POQUE DU PRINCIPAT (IER-IIIE SI\u00c8CLES)<\/summary>\n

\u00cen 2022, sub egida Academiei Rom\u00e2ne, Institutul de Studii Sud-Est Europene, \u015fi \u00een editura Istros a muzeului Br\u0103ilei a ap\u0103rut lucrarea semnat\u0103 de Maria Alexandrescu Vianu, Une cit\u00e9 antique \u00e0 travers ses sculptures. La sculpture en pierre \u00e0 Tomis \u00e0 l\u2019\u00e9poque du Principat (Ier-IIIe si\u00e8cles).Lucrarea se \u00eenscrie unui \u201earc \u00een timp\u201d, \u00eenceput cu studiul monumentelor \u00een piatr\u0103 (a sarcofagelor) din Moesia Inferioar\u0103 (1970)1 \u015fi definitivat cu studiul atelierelor de sculptur\u0103 identificate \u00een piesele din provincia roman\u0103 de la Dun\u0103rea de Jos (2021)2. Parcursul e marcat de cercetarea grupat\u0103 sau individual\u0103 a monumentelor de piatr\u0103 de la Tomis \u015fi Histria. Autoarea \u00ee\u015fi propune acum o sistematizare a materialului sculptural de la Tomis din perspectiva unor aspecte noi legate de fenomenul artistic (\u015fi care privesc \u00een special dimensiunea lui sociologic\u0103). Metoda folosit\u0103, m\u0103rturisit\u0103 \u00een capitolul de concluzii, const\u0103 din dezmembrarea ansamblului \u00een elementele semnificative, urmat\u0103 de analiza individual\u0103 a monumentelor reprezentative din fiecare categorie<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Maria Alexandrescu VIANU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
MONEDA \u00ceN A\u0218EZ\u0102RILE DACIEI ROMANE<\/summary>\n

\u00cen cursul anului 2017 ap\u0103rea la editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi, \u00een cadrul seriei Bibliotheca Classica Iassiensis (XV), lucrarea intitulat\u0103 \u201eMoneda \u00een a\u015fez\u0103rile Daciei romane\u201d. Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi a fost creat\u0103 \u00een anul 1990 \u015fi s-a manifestat \u00een cursul celor aproape 25 de ani de activitate ca unul dintre cele mai importante repere \u00een cadrul lumii academice din Rom\u00e2nia (din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific, didactic \u015fi cultural), valorific\u00e2nd at\u00e2t crea\u0163iile specili\u015ftilor din Ia\u015fi, c\u00e2t \u015fi pe cele ale altor cercet\u0103tori din variate centre \u015ftiin\u0163ifice \u015fi institu\u0163ii muzeale din \u0163ar\u0103 (implica\u0163i mai mult sau mai pu\u0163in \u00een proiecte comune cu Universitatea ie\u015fean\u0103).<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Lucian MUNTEANU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ORNAMENTA MULIEBRIA. EL ADORNO PERSONAL FEMENINO
EN M\u00c9RIDA DURANTE LA ANTIQ\u00dcEDAD<\/summary>\n

\u00cen 2022, a ap\u0103rut sub obl\u0103duirea funda\u0163iei de studii romane, Fundati\u00f3n de Estudios Romanos \u015fi a Museo Nacional de Arte Romano din Merida, lucrarea Ornamenta Muliebria. El adorno personal femenino en M\u00e9rida durante la Antiq\u00fcedad, a cercet\u0103toarei Nova Barrero Martin. Domnia sa este una dintre cele mai cunoscute cercet\u0103toare \u015fi autoare a mai multor lucr\u0103rii cu privire la bijuteriile antice din Spania, demers centrat pe perioada secolelor I\u2013VIII p.Chr.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Nova Barrero MARTIN<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mun\u0163ii Carpa\u0163i din spa\u0163iul Rom\u00e2niei prezint\u0103 un num\u0103r considerabil de pe\u015fteri active \u015fi fosile cu un poten\u0163ial arheologic ridicat pentru perioada paleolitic\u0103. Dac\u0103 \u00een statisticile din anul 1976 era \u00eenregistrat un num\u0103r de 1.884 de pe\u015fteri, recent, \u00een anul 2019, sunt men\u0163ionate aproximativ 12.000 de pe\u015fteri, dintre care 2.908 pe\u015fteri sunt fosile \u015fi au depuneri sedimentare ce pot p\u0103stra indicii privind activit\u0103\u0163ile antropice. <\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[29,36,51,46,43,78,54,25,42,23,26,38,61,24,97,48,55,75,37,31,50,32,64,44,34,40,62,45,92,47,20,53,52,22,74,27,28,66,39,65,41,30,63,57,33],"class_list":["post-537","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-revista","tag-acropola","tag-anotimpuri","tag-arheologie-avara","tag-arhitectura-antica","tag-asezari-arheologice","tag-asia-mica","tag-balcani","tag-calendar-antic","tag-cercetari-arheologice","tag-cheile-varghis","tag-colonii-milesiene","tag-cripta","tag-cultura-gumelnita","tag-datare-radiocarbon","tag-dobrogea","tag-eneolitic-tarziu","tag-epoca-bronzului-timpuriu","tag-evul-mediu-tarziu","tag-exploatarea-sarii","tag-fort-roman","tag-graffiti-medieval","tag-histria","tag-inel-cu-gema","tag-inscriptii-graffiti","tag-limes-roman","tag-martiri-crestini","tag-monede-antice","tag-murfatlar","tag-numismatica-medievala","tag-obiecte-de-podoaba","tag-paleolitic-mijlociu","tag-perioada-avara-tarzie","tag-perioada-romana","tag-pesteri","tag-pliska","tag-pontul-euxin","tag-sarbatori-antice","tag-sardonyx","tag-scythia-minor","tag-serbia","tag-synthronon","tag-tehnici-de-constructie","tag-tomis","tag-varna","tag-zid-de-aparare-elenistic"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/537","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=537"}],"version-history":[{"count":23,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/537\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1005,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/537\/revisions\/1005"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=537"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=537"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=537"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}