{"id":699,"date":"2026-03-12T12:36:44","date_gmt":"2026-03-12T10:36:44","guid":{"rendered":"https:\/\/revistapontica.com\/?p=699"},"modified":"2026-04-23T10:44:57","modified_gmt":"2026-04-23T07:44:57","slug":"pontica-nr-55-supplementum-ix-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/pontica-nr-55-supplementum-ix-2022\/","title":{"rendered":"Pontica No. 55 Supplementum IX (2022)"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n\n\n\n
\n
DESCHIDE PONTICA NR. 55 SUPPL IX – VARIANTA COMPLET\u0102 \u00ceN FORMAT .PDF<\/strong> (18 Mb)<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n
DR. GABRIEL GHEORGHE CUSTUREA LA 70 DE ANI<\/a><\/summary>\n

\u00cen anul 1993, \u00eentr-un debut c\u0103lduros de lun\u0103 octombrie, la sediul muzeului de istorie const\u0103n\u021bean, l-am cunoscut pe cel pe care \u00eel anivers\u0103m ast\u0103zi \u0219i pe parcursul urm\u0103toarelor pagini. \u00cenc\u0103 de pe b\u0103ncile Facult\u0103\u021bii de Istorie a Universit\u0103\u021bii \u201eOvidius\u201d din Constan\u021ba (\u00een debutul anului al III-lea), am fost solicitat s\u0103 ocup prin concurs, la insisten\u021bele directorului Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie din Constan\u021ba, dr. Adrian R\u0103dulescu, func\u021bia de conservator la Cabinetul Numismatic, aflat la ultimul etaj al institu\u021biei amintite. Odat\u0103 cu plecarea d-nei Antoaneta Vertan la Universitatea Constan\u021ba, specialist\u0103 \u00een numismatic\u0103 antic\u0103, profesorul A. R\u0103dulescu a dorit angajarea unui t\u00e2n\u0103r care s\u0103 preia din mers aceast\u0103 meserie, chiar dac\u0103 ni s-a precizat din start de conducere faptul c\u0103: \u201epreia repede pe inventar colec\u021bia (s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 doar un singur gestionar titular pe colec\u021bie, av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul mare de exemplare componente, lucru care s-a \u0219i realizat \u201epe diagonal\u0103\u201d n.n.) \u0219i vino repede, apoi, c\u0103 avem foarte mult\u0103 treab\u0103 pe s\u0103p\u0103turile arheologice preventive din fostul Tomis\u201d.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel Mircea TALMA\u021aCHI<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

CONSIDERA\u0162II PE MARGINEA UNUI LOT DE STATERI DIN COLEC\u0162IA MUZEULUI NA\u0162IONAL AL BANATULUI DIN TIMI\u015eOARA<\/a><\/summary>\n

Autorii prezint\u0103 un lot de opt monede de aur aflate \u00een colec\u0163ia Muzeului Na\u0163ional al Banatului din Timi\u015foara. Cinci dintre acestea – un daric de la jum\u0103tatea secolului al IV-lea a.Chr., un stater din Lampsacus de tip autonom, emis pe la 370 a.Chr., respectiv trei stateri tip Alexandru cel Mare emi\u015fi la Amphipolis, anii 325-319 a.Chr., Babylon, de Seleucos I, \u00eentre 311-300 a.Chr. \u015fi Milet, anii 300-295 a.Chr., provin dintr-o confiscare efectuat\u0103 de Mili\u0163ie \u00een anul 1982, la vama Stamora-Moravi\u0163a, \u00eentr-un lot din care mai f\u0103ceau parte alte 14 monede de aur, romane, bizantine, medievale, vene\u0163iene. Al\u0103turi de acestea, al\u0163i trei stateri de tip Alexandru cel Mare provin din comer\u0163ul de antichit\u0103\u0163i din perioada interbelic\u0103 sau ulterior (un stater Alexandru cel Mare, din Teos, primit de muzeu la schimb \u00een anul 1929, de la anticarul Mautner L\u00e1szl\u00f3 din Budapesta; un stater Alexandru cel Mare achizi\u0163ionat de muzeu \u00een 1943 din colec\u0163ia dr. Artur Traunfellner, consilier or\u0103\u015fenesc din Lugoj; un stater Alexandru cel Mare achizi\u0163ionat \u00een 1975). Insist\u0103m asupra rarit\u0103\u0163ii extreme a staterului autonom din Lampsacus \u015fi a al\u0103tur\u0103rii sale unui daric din aceea\u015fi perioad\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, lotul de trei stateri tip Alexandru din aceea\u015fi confiscare grupeaz\u0103 emisiuni din Amphipolis (Macedonia), Milet \u015fi Babylon, cu o dat\u0103 final\u0103 \u00een jurul anului 300 a.Chr. sau pu\u0163in dup\u0103, ceea ce, p\u0103str\u00e2nd pruden\u0163a generat\u0103 de posibilele date ce ar putea fi furnizate ulterior de arhiv\u0103, ne pot duce cu g\u00e2ndul la plata unui mercenar trac sau get din armatele participante la b\u0103t\u0103lia de la Ipsus din 301 a.Chr.
<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Emanuel PETAC<\/strong>
Nicoleta DEMIAN<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

TEZAURE CU MONEDE DE TRADI\u021aIE CELTIC\u0102 AFLATE \u00ceN COLEC\u021aIA MUZEULUI JUDE\u021aEAN V\u00c2LCEA<\/a><\/summary>\n

Zona de nord-est a Olteniei, \u00een care se afl\u0103 aproape tot teritoriul jude\u021bului V\u00e2lcea, a fost esen\u021bial\u0103 pentru leg\u0103tura dintre Dun\u0103re \u0219i arealul intracarpatic. De-a lungul r\u00e2urilor care traverseaz\u0103 zona deluroas\u0103 au fost stabilite numeroase c\u0103i de acces, cea mai \u00eensemnat\u0103 dintre ele urm\u00e2nd cursul r\u00e2ului Olt. Deosebit de importante pentru economia \u0219i dezvoltarea politic\u0103 a regiunii au fost, de asemenea, bogatele z\u0103c\u0103minte de sare situate \u00een regiunea Ocnele Mari. Aici a luat na\u0219tere, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al II-lea a.Chr., un important centru dacic, ce a dominat aceast\u0103 regiune a Olteniei, p\u00e2n\u0103 la cucerirea roman\u0103 a Daciei. Datorit\u0103 importan\u021bei at\u00e2t de mari a acestei zone, prezen\u021ba monedelor a fost semnificativ\u0103, aici descoperindu-se numeroase tezaure cu monede realizate \u00een stil celtic. Din p\u0103cate, un singur tezaur se afl\u0103 integral \u00een colec\u021bia Muzeului Jude\u021bean V\u00e2lcea, din alte trei p\u0103str\u00e2ndu-se doar c\u00e2teva monede. Chiar \u0219i a\u0219a, colec\u021bia Muzeului Jude\u021bean V\u00e2lcea poate fi considerat\u0103 reprezentativ\u0103 pentru prezen\u021ba monedei locale \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre secolele II-I a.Chr.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Silviu I. PURECE<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

O MONED\u0102 DE TIP \u201eINOTE\u0218TI-R\u0102COASA\u201d DESCOPERIT\u0102 LA CETATEA CAPIDAVA<\/a><\/summary>\n

Cu prilejul cercet\u0103rilor arheologice desf\u0103\u0219urate \u00een sectorul de est de la Capidava, \u00een anul 2021, a fost descoperit\u0103 o pies\u0103 de argint slab din tipul \u201eInote\u0219tiR\u0103coasa\u201d. Descoperirea ei pare s\u0103 apar\u021bin\u0103 unui context mult superior cronologic. Prin publicarea acestei piese numismatice dorim s\u0103 contribuim la \u00eembog\u0103\u021birea dosarului descoperirilor monetare geto-dacice de pe teritoriul Dobrogei, iar apari\u021bia unei emisiuni de tip \u201eInote\u0219ti-R\u0103coasa\u201d, \u00een posibila fost\u0103 a\u0219ezare autohton\u0103 anterioar\u0103 cet\u0103\u021bii Capidava, datat\u0103 probabil \u00een epoca elenistic\u0103 t\u00e2rzie, constituie un fapt foarte important, care atest\u0103 existen\u021ba unor leg\u0103turi de natur\u0103 divers\u0103 \u00eentre popula\u021biile locale de pe malul drept al Dun\u0103rii \u0219i de pe malul st\u00e2ng, dinspre Dacia preroman\u0103<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel Mircea TALMA\u021aCHI<\/strong>
Tiberiu POT\u00c2RNICHE<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

CONSIDERA\u021aII PE MARGINEA DESCOPERIRILOR MONETARE DIN NECROPOLA DE LA V\u0102LENI (JUD. NEAM\u021a)<\/a><\/summary>\n

\u00cen necropola \u201edacilor liberi\u201d de la V\u0103leni (jud. Neam\u021b) au fost descoperite patru monede romane: trei denari (1 Domitianus, 1 Hadrianus, 1 Septimius Severus: Iulia Domna) \u0219i un dupondius de la Antoninus Pius. Analizele metalografice, realizate prin metoda fluorescen\u021bei de raze X, au ar\u0103tat c\u0103 denarii au \u00een compozi\u021bie Cu (63,28- 79,92 %), Sn (14,32-34,87 %), Pb (0,43-7,98 %), al\u0103turi de alte elemente minore. Ei constituie o categorie particular\u0103 de monede copiate, realizate prin turnare, dintr-un aliaj de Cu-Sn. Numeroase astfel de piese sunt atestate at\u00e2t \u00een situri din Imperiu (zona limesului renan \u0219i danubian, Britannia \u0219i Dacia), precum \u0219i \u00een Barbaricum-ul r\u0103s\u0103ritean (teritoriul actual al Ucrainei). \u00cen ultimii ani, denarii din Cu-Sn au fost identifica\u021bi \u0219i pe teritoriul Moldovei de la vest de Prut, \u00een contexte arheologice \u0219i tezaure apar\u021bin\u00e2nd culturilor \u201ePoiene\u0219ti-V\u00e2rte\u0219coiu\u201d\u0219i \u201eS\u00e2ntana de Mure\u0219-Cerneahov\u201d. Credem c\u0103 denarii din Cu-Sn descoperi\u021bi la V\u0103leni au fost confec\u021biona\u021bi \u00eentr-un atelier din Dacia (asem\u0103n\u0103toare cu cele de la Apulum \u0219i Potaissa) \u0219i au ajuns \u00een teritoriul \u201ebarbar\u201d de la r\u0103s\u0103rit de Carpa\u021bi abia \u00eencep\u00e2nd cu ultima parte a dinastiei Severilor. Doi dintre denarii de la V\u0103leni au fost prelucra\u021bi prin perforare, fiind folosi\u021bi ca pandantive.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Lucian MUNTEANU<\/strong>
George-Dan H\u00c2NCEANU<\/strong>
Daniela CRISTEA-STAN<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

UN NOU TEZAUR DESCOPERIT LA DESA, JUD. DOLJ (SEC. II-III P.CHR.)<\/a><\/summary>\n

Tezaurul de la Desa a fost descoperit \u00een data de 24 decembrie 2015, fiind predat Prim\u0103riei localit\u0103\u0163ii de descoperitor, posesor autorizat al unui detector de metale. Acesta a g\u0103sit 219 monede din argint \u0219i o moned\u0103 din bronz pe un teren arabil, \u00een punctul \u201eBalta Stoic\u0103i\u201d, la aproximativ 7 km de siturile arheologice \u00een care speciali\u015ftii Muzeului Olteniei fac cercet\u0103ri sistematice \u00eenc\u0103 din anul 2001. Dup\u0103 ce autorit\u0103\u021bile locale au \u00een\u0219tiin\u0163at Poli\u021bia, iar reprezentan\u021bii acesteia au semnalat Muzeului Olteniei descoperirea vestigiilor, o echip\u0103 de arheologi s-a deplasat la Desa pe 30 decembrie 2015 pentru cercetarea locului \u00een care s-a g\u0103sit tezaurul monetar. S-a constatat c\u0103 este vorba despre o a\u015fezare civil\u0103 roman\u0103, din secolele II-III p.Chr. \u00cen zona respectiv\u0103 – aflat\u0103 la aproximativ 3 km sud-est de localitatea Desa – se aflau numeroase fragmente ceramice de epoc\u0103 roman\u0103. Pe 11 ianuarie 2016, cele 220 de monede au ajuns \u00een custodia Muzeului Olteniei, ulterior fiind incluse \u00een colec\u021biile sale.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Radu Gabriel DUMITRESCU<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

UN DEPOZIT DE MONEDE PROVINCIALE DE LA SUD DE DUN\u0102RE DESCOPERIT \u00ceN BASARABIA<\/a><\/summary>\n

Autorul prezint\u0103 un mic depozit monetar g\u0103sit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een apropierea ora\u0219ului Orhei, Republica Moldova, con\u021bin\u00e2nd emisiuni provinciale din perioada Marcus Aurelius – Filip Arabul ale unor monet\u0103rii din Thracia \u0219i Macedonia. O parte dintre acestea sunt pentru prima dat\u0103 atestate \u00een aceast\u0103 zon\u0103 din afara grani\u021belor Imperiului Roman, fiind pu\u021bin cunoscute \u00een \u00eentreaga regiune a Dun\u0103rii de Jos, precum cea din Nicopolis ad Mestum. Cel mai probabil, este vorba de un \u201edepozit de pung\u0103\u201d, o sum\u0103 mic\u0103 destinat\u0103 cheltuielilor curente, constituit\u0103 undeva \u00een zona sud-balcanic\u0103 \u0219i adus\u0103 la nord de limes prin intermediul circula\u021biei persoanelor, nu pe c\u0103i comerciale.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Theodor ISVORANU<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

DESPRE SEMNIFICA\u021aIA \u0218I ORIGINILE REPREZENT\u0102RII PROCESIUNII TRIUMFALE IMPERIALE PE MONEDELE DE LA NIKOPOLIS AD ISTRUM (MOESIA INFERIOR)<\/a><\/summary>\n

\u00cen vremea legatului L. Aurelius Gallus (201-204? p.Chr.), pe reversul unor emisiuni monetare de la Nikopolis ad Istrum (Moesia Inferior), b\u0103tute \u00een numele \u00eemp\u0103ra\u021bilor Septimius Severus \u0219i Caracalla, apare ilustrat\u0103 o procesiune triumfal\u0103 imperial\u0103. Imaginea monetar\u0103 red\u0103 o cvadrig\u0103 (decorat\u0103 cu o Nike\/Victoria), ce poart\u0103 dou\u0103 personaje, iar \u00een fa\u021ba acesteia sunt schi\u021bate alte dou\u0103 personaje secundare. Deasupra cailor \u0219i a celor dou\u0103 personaje secundare este reprezentat\u0103 o platform\u0103 pe care se afl\u0103 un trofeu cu doi captivi la baz\u0103. \u00centregul cortegiu triumfal este condus de Virtus, personificare a virtu\u021bilor imperiale, care poart\u0103 un stindard (vexillum) \u0219i un pumnal lung (parazonium) sau un falus erect.<\/em>

Care este semnifica\u021bia acestui tip monetar? Cum a evoluat imagistica lui la Nikopolis ad Istrum? Care sunt originile \u0219i modelul acestei imagistici propagandistice romane? Sunt c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri legate de aceast\u0103 tem\u0103 monetar\u0103 de la Nikopolis ad Istrum, c\u0103rora vom \u00eencerca s\u0103 le g\u0103sim un r\u0103spuns \u00een articolul nostru.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Corneliu Bogdan Nicolae BELDIANU<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

THE SILIQUA COIN FINDS IN THE REGION BETWEEN DNIESTER AND PRUT. A CASE STUDY (CONTINUATION)<\/a><\/summary>\n

\u00cen articolul de fa\u021b\u0103 este prezentat un lot de 40 piese de tip argenteus\/siliqua, recent atestate pe teritoriul Republicii Moldova. Datele vin \u00een completarea discu\u021biei despre prezen\u021ba monedelor de acest tip \u00een zona situat\u0103 \u00eentre Nistru \u0219i Prut, publicat\u0103 \u00een volumul tematic \u201eCoin Hoards in Southeastern Europe (1st-6th century AD)\u201d, \u00een Ruse (Bulgaria), \u00een anul 2021. Piesele incluse \u00een articol sunt analizate din punct de vedere al emiten\u021bilor (opt \u00eemp\u0103ra\u021bi, de la Constantin II, Constantius II \u0219i Constans I p\u00e2n\u0103 la Valentinian I \u0219i Valens), a atelierelor monetare \u00een care au fost b\u0103tute (ale Imperiului de Est \u0219i de Vest), tipurilor monetare (de tip Vota, Vota\/Felicitas Rei Publice, Victorie, cu trei ramuri de palmier, cu o stea) \u0219i urmelor de refolosire (cu t\u0103ieturi, perforate sau cu o urechiu\u0219\u0103 de prindere). De asemenea, este discutat\u0103 repartizarea pieselor \u00een spa\u021biul \u00eentre Nistru \u0219i Prut (pentru exemplarele cu provenien\u021b\u0103 cert\u0103), precum \u0219i cadrul cronologic al emisiunilor (din anii \u201820-30 ai sec. IV, p\u00e2n\u0103 la 364- 367). Mai detaliat sunt descrise dou\u0103 piese de la Constans I \u0219i Constantin II, de tip inedit, ce pot fi folosite pentru completarea catalogului RIC.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Lilia DERGACIOVA<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

C\u00c2TEVA MONETE ROMANE BARBARIZATE DIN DOBROGEA<\/a><\/summary>\n

Sunt studiate 46 de monete barbarizate din bronz, f\u0103r\u0103 condi\u021bii de descoperire, la unele \u0219tim cel mult localitatea de provenien\u021b\u0103, despre celelalte \u0219tim doar c\u0103 sunt din Dobrogea (piesele se p\u0103streaz\u0103 \u00een dou\u0103 colec\u021bii private).Sunt falsuri dup\u0103 monete de la: Constantinus I – 29 ex. de tipurile IOVI CONSERVATORI – IC (1 ex.), VICTORIAE LAETAE PRINC PERP – VLPP (27 ex. – 5 de la Isaccea, 4 din nordul jude\u021bului Tulcea, c\u00e2te 2 de la Greci, Dun\u0103reni, Horia, Albe\u0219ti \u0219i c\u00e2te 1 de la Niculi\u021bel \u0219i Deleni), VOT XX MVLT XXX – V\/XX\/M\/X (1 ex.); Licinius I – 5 ex. de tip VLPP (1 din zona Negru Vod\u0103 \u0219i 1 de la Isaccea); Crispus – 1 ex. de tip VLPP din zona Negru Vod\u0103; 1 ex. cu reversul de la Magnentius \u0219i aversul de la Decentius, de tip FEL TEMP REPARATIO – FTR, de la Dun\u0103reni; Constantius II – 3 ex. tip FTR, subtip FH, din care unul din Constan\u021ba; Constantius Gallus – 1 ex. tip FTR – FH, de la Greci; Valentinianus I – 1 ex. tip GLORIA ROMANORVM – GR, de la Deleni; Gratianus – 2 ex. tip GR, din care unul din zona dintre Cump\u0103na \u0219i Valul lui Traian; Valentinianus II – 2 ex., unul tip VICTORIA AVGGG – VAGGG, cel\u0103lalt tip SALVS REIPVBLICAE – SR; Theodosius I – 1 ex. tip GR.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Raoul M. \u0218EPTILICI<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

TETARTERA DIN SECOLUL AL XII-LEA DIN COLEC\u021aIA CONSTANTIN ORGHIDAN<\/a><\/summary>\n

La Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne se p\u0103streaz\u0103 colec\u021bia lui Constantin Orghidan, membru al Societ\u0103\u021bii Numismatice Rom\u00e2ne \u00eentre 1924- 1944, format\u0103 din 10.167 de piese: dintre acestea, 8.025 sunt monede grece\u015fti, romane, bizantine, medievale \u015fi moderne. Restul este reprezentat de colec\u0163ia de sigilii, medalii \u015fi obiecte arheologice. Din p\u0103cate, pentru nici o pies\u0103 nu se cunoa\u015fte locul de provenien\u0163\u0103, obiectele fiind achizi\u0163ionate din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, Constantin Orghidan fiind un bun client al negustorilor de antichit\u0103\u021bi din Amsterdam, Londra, Z\u00fcrich sau Paris.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gheorghe M\u0102NUCU-ADAME\u0218TEANU<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

CONSIDERA\u021aII ASUPRA RELA\u0162IILOR \u0162\u0102RII ROM\u00c2NE\u015eTI CU CEL DE AL DOILEA \u0162ARAT BULGAR \u00ceN LUMINA DESCOPERIRILOR MONETARE. A DOUA JUM\u0102TATE A SECOLULUI AL XIII-LEA \u2013 SF\u00c2R\u015eITUL SECOLULUI AL XIV-LEA<\/a><\/summary>\n

\u00cen aceast\u0103 contribu\u021bie dedicat\u0103 celebr\u0103rii activit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice a prietenului \u0219i colegului meu drag, dr. Gabriel Custurea, unul dintre cei mai prolifici \u0219i mai inovatori numisma\u021bi rom\u00e2ni din \u201enoua genera\u021bie\u201d, autorul a supus unei examin\u0103ri \u00eendelungate \u00eentregul set de date, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent disponibile, privind descoperirile monetare ale domnitorilor celui de-al doilea \u021aarat bulgar, din a doua jum\u0103tate a secolului al XIII-lea p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIV-lea, cunoscute pe teritoriile rom\u00e2ne\u0219ti, situate \u00eentre lan\u021bul Carpa\u021bilor Meridionali \u0219i Dun\u0103rea de Jos. Aceast\u0103 zon\u0103 va fi organizat\u0103 \u00een secolele XIII-XIV ca un stat autonom\/independent – Principatul Valahiei.\u00cen colec\u021biile muzeelor publice rom\u00e2ne\u0219ti, precum \u0219i \u00een unele colec\u021bii particulare se p\u0103streaz\u0103 mai multe tezaure inedite \u0219i descoperiri unice de emisiuni medievale bulg\u0103re\u0219ti din argint sau cupru, sau de imita\u021bii contemporane ale acestora. \u00cen literatura numismatic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103 se pot g\u0103si destul de multe referiri la descoperiri de monede medievale bulgare, dar majoritatea acestora constau doar \u00een scurte men\u021biuni, uneori foarte confuze sau chiar eronate. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, doar c\u00e2teva descoperiri sunt, mai mult sau mai pu\u021bin, publicate corespunz\u0103tor, conform standardelor numismatice contemporane \u0219i prev\u0103zute cu ilustra\u021bii de o calitate decent\u0103.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Ernest OBERL\u00c4NDER-T\u00c2RNOVEANU<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

NEW DATA ON THE MEDIEVAL COIN HOARD FROM COSTE\u0218TI (VASLUI COUNTY, ROMANIA)<\/a><\/summary>\n

\u00cen urm\u0103 cu aproape 60 de ani, \u00een regiunea comunei Coste\u0219ti (jude\u021bul Vaslui), \u00een locul denumit \u201eIzvoare Dinga\u201d, a fost descoperit un tezaur alc\u0103tuit din 176 de monede medievale. Informa\u021biile disponibile din cadrul procesului-verbal, \u00eencheiat la 14 septembrie 1964, atest\u0103 predarea unui \u201etezaur de monede poloneze din argint de sec. XVII\u201d Muzeului de Istorie a Moldovei din Ia\u0219i, de c\u0103tre Gheorghe Gh. Vasluianu II. \u00cen prezent, lotul de monede de la Coste\u0219ti se afl\u0103 \u00een colec\u021bia Cabinetului Numismatic al Institutului de Arheologie din Ia\u0219i. Cu diverse ocazii, acesta a fost semnalat \u0219i descris sumar \u00een literatura de specialitate, f\u0103r\u0103 c\u0103 materialul numismatic s\u0103 fie publicat integral. Din aceast\u0103 cauz\u0103, \u00een r\u00e2ndurile de fa\u021b\u0103, ne propunem s\u0103 prezent\u0103m \u00eentreg lotul monetar, alc\u0103tuit din piese originare din Uniunea Polono-Lituanian\u0103 (115 ex.), Regatul Ungariei (7 ex.), Imperiul Romano German (45 ex.), Regatul Spaniei (1 ex.), Principatul Transilvaniei (1 ex.), Regatul Suediei (2 ex.) \u0219i Republica Provinciilor Unite (5 ex.).<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Andrei BALTAG<\/strong>
Lucian MUNTEANU<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

DOU\u0102 INELE ROMANE CU GEM\u0102 DESCOPERITE \u00ceN JUDE\u021aUL SIBIU<\/a><\/summary>\n

Acest articol prezint\u0103 dou\u0103 inele romane cu gem\u0103, g\u0103site \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een partea central\u0103 a Transilvaniei de sud, jude\u021bul Sibiu (la Cop\u0219a Mic\u0103, respectiv l\u00e2ng\u0103 Orlat). Ambele se dateaz\u0103 \u00een epoca Daciei romane. Primul este din aur, iar pe gema din onix negru apare Fortuna cu c\u00e2rm\u0103 \u0219i cornul abunden\u021bei. Cel\u0103lalt este din argint, iar gema lui din jaspis ro\u0219cat este par\u021bial deteriorat\u0103; \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 probabil un gryllos. Ambele geme au fost lucrate cu m\u0103iestrie redus\u0103 \u0219i trebuie s\u0103 provin\u0103 din oarecare ateliere provinciale.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Radu ARDEVAN
Claudiu MUNTEANU<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

DIN NOU DESPRE TEZAURUL DE LA VALEA-STR\u00c2MB\u0102 (TEKER\u0150PATAK)-K\u00c1POLNAOLDAL<\/a><\/summary>\n

\u00cen mai 1939, una dintre cele mai importante descoperiri atribuite culturii arheologice S\u00e2ntana de Mure\u0219-\u010cernjachov a fost \u00eenregistrat\u0103 la Valea-Str\u00e2mb\u0103, jude\u021bul Harghita, \u0219i de atunci a devenit un reper pentru ultima faz\u0103 a acesteia. Punctul descoperirii tezaurului se afl\u0103 pe latura vestic\u0103 a dealului \u201eK\u00e1polnaoldal\u201d, pe o pant\u0103 de 23 de grade \u0219i la o altitudine de 857-875 m, prin urmare consider\u0103m c\u0103 locul ales pentru ascunderea tezaurului nu este legat de vreun nivel de locuire, ci mai degrab\u0103 se bazeaz\u0103 pe alte criterii. Recuperarea tezaurului este doar par\u021bial\u0103; av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nu se cunoa\u0219te compozi\u021bia sa exact\u0103, \u00eencadrarea cronologic\u0103 a fiec\u0103rei piese \u00een parte nu trebuie extrapolat\u0103 la tezaurul propriu-zis, care astfel nu poate sus\u021bine vreun argument sau ipotez\u0103 istoric\u0103. O principal\u0103 particularitate a depunerii este legat\u0103 de atributele feminine ale culturii materiale. De asemenea, se observ\u0103 c\u0103 cele mai importante tezaure din secolele IV-V p.Chr., inclusiv cel de la Valea-Str\u00e2mb\u0103, au o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103. Lu\u00e2nd \u00een considerare tezaurele cu loc precis de descoperire \u00een cazul c\u0103rora de regul\u0103 locurile alese pentru ascunderea pieselor sunt puncte cu relief dominant, eviden\u021biate clar \u00een teritoriu, consider\u0103m tezaurul de la Valea-Str\u00e2mb\u0103 o depunere ritual\u0103.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Erwin G\u00c1LL<\/strong>
Theodor ISVORANU
<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

EVUL MEDIU TIMPURIU \u00ceN DOBROGEA.DATE PRIVIND DOU\u0102 A\u0218EZ\u0102RI DE LA VALU LUI TRAIAN<\/a><\/summary>\n

\u00cen aceast\u0103 lucrare autoarea \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia asupra a dou\u0103 a\u0219ez\u0103ri formate \u00een jurul castrelor IV Schuchhardt\/XXII Tocilescu \u0219i VII Schuchhardt\/XX Tocilescu ale valului de piatr\u0103, situate pe teritoriul comunei Valu lui Traian, care se afl\u0103 la vest de municipiul Constan\u021ba. Pentru prima, sunt prezentate c\u00e2teva rezultate deosebite ale cercet\u0103rilor arheologice preventive efectuate \u00een anii 2010-2011, precum: un context important pentru momentul construirii zidului de est al incintei de vest a castrului; dou\u0103 structuri \u00eenvecinate care prezint\u0103, \u00een general, caracteristicile arhitecturii domestice \u0219i inventarul specific perioadei medievale timpurii, dar care se particularizeaz\u0103 una prin ceea ce poate fi o ni\u0219\u0103 aproximativ semicircular\u0103 pe partea ei estic\u0103, iar cealalt\u0103 prin prezen\u021ba blocurilor de cret\u0103 cu semne incizate (unele cruciforme) intercalate printre pietrele pere\u021bilor; respectiv, patru structuri \u00een interiorul c\u0103rora se p\u0103strau elemente care pot fi atribuite dispozitivelor mecanice de m\u0103cinat cereale.Pentru a doua, se face o identificare \u00een teren, pornind de la \u00eenregistr\u0103rile f\u0103cute la \u00eenceputul secolului al XX-lea de arheologul german Carl Schuchhardt, coroborate cu datele oferite de Grigore Gr. D\u0103nescu, cu informa\u021biile ob\u021binute \u00een urma unui sondaj f\u0103cut \u00een anii `70 ai secolului trecut \u0219i cu imaginile din satelit.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Cristina PARASCHIV-TALMA\u021aCHI<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

DESPRE UN TEZAUR MAI PU\u021aIN CUNOSCUT DESCOPERIT LA KALIPETROVO (BULGARIA)<\/a><\/summary>\n

\u00cen anul 1928, \u00een satul Kalipetrovo, \u00een apropiere de Silistra, c\u00e2\u0163iva localnici au descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een timpul unor lucr\u0103ri agricole, un mare tezaur alc\u0103tuit din monede de aur bizantine, lingouri \u015fi obiecte de podoab\u0103 \u00een greutate de cca 4 kg. Din tezaur se mai p\u0103streaz\u0103 28 de monede bizantine de aur aflate \u00een prezent \u00een colec\u021biile Institutului de Arheologie \u201eVasile P\u00e2rvan\u201d, cu urm\u0103toarea reparti\u021bie pe emiten\u0163i: Vasile II \u015fi Constantin VIII (2 ex.), Constantin IX Monomahul (5 ex.), Constantin X Ducas (4 ex.), Roman IV Diogenes (10 ex.), Mihail VII (6 ex.) \u015fi Alexius I (1 ex.). Primele informa\u021bii privind tezaurul de la Kalipetrovo au fost publicate \u00een anul 1931, autorul articolului, George Severeanu, cump\u0103r\u00e2nd de la descoperitori \u00eenc\u0103 trei monede bizantine de aur \u015fi c\u00e2teva piese de podoab\u0103. Analiza pieselor de podoab\u0103 din punct de vedere tipologic, pe baza analogiilor cu artefacte similare din spa\u021biul balcanic (Serbia, Bulgaria, Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria), indic\u0103 o cronologie a lor care se poate extinde de la sf\u00e2r\u0219itul veacului al X-lea (inelul \u0219i verigile de p\u0103r) p\u00e2n\u0103 \u00een cel de-al XII-lea (cerceii \u0219i verigile de p\u0103r). Pandantivul \u00een form\u0103 de lunul\u0103 este singura pies\u0103 care ridic\u0103 anumite probleme de datare, \u00een acest moment fiind cunoscut un exemplar datat \u00een secolul al VIIlea, descoperit la Sisak, \u00een Croa\u021bia. Prezen\u021ba fragmentelor de bare de aur, nu constituie un element foarte precis de datare, cel pu\u021bin pentru teritoriul actual al Rom\u00e2niei. Aici, ele au fost descoperite mai degrab\u0103 \u00een tezaure mai t\u00e2rzii, ca de exemplu la Streza-C\u00e2r\u021bi\u0219oara, Amna\u0219 sau Mihail Kog\u0103lniceanu-Dealul Uzun Bai\u00eer \u0219i mai rar \u00een cele timpurii, precum cel de la R\u0103duc\u0103neni. \u00cen privin\u021ba descoperirii de la Kalipetrovo, cea mai recent\u0103 moned\u0103, un hyperper de la Alexius I b\u0103tut dup\u0103 reforma din 1092\/1093, indic\u0103 ascunderea tezaurului \u00een contextul invaziei cumanilor din anul 1094.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Aurel V\u00ceLCU<\/strong>
Silviu O\u021aA<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

O POVESTE F\u0102R\u0102 SF\u00c2R\u0218IT. ARHEOLOGIA DOBROGEI OTOMANE<\/a><\/summary>\n

Istoria \u021binutului dintre Dun\u0103re \u0219i Marea Neagr\u0103, care cuprinde intervalul cronologic cuprins \u00eentre secolele XV-XIX, nu s-a bucurat de aten\u021bia cuvenit\u0103. Prezen\u021ba otoman\u0103 a fost definit\u0103 ca fiind una d\u0103un\u0103toare, nefiind foarte popular\u0103, cu un peisaj arid \u0219i devastat, idee ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een ideologiile politice ale epocii comuniste. Trecutul otoman a fost examinat prin legende \u0219i povestiri, este unul foarte roman\u021bat. Astfel, judec\u0103\u021bi gre\u0219ite, informa\u021bii care nu aveau la baz\u0103 surse documentare \u0219i-au g\u0103sit locul \u00een manualele de istorie, oferind o imagine nu tocmai conform\u0103 cu datele extrase din documentele de epoc\u0103.
\u00cen ciuda num\u0103rului apreciabil de s\u0103p\u0103turi care au vizat structuri de habitat, necropole, monumente religioase, precum \u0219i unele preocup\u0103ri punctuale pentru unele categorii de materiale arheologice din perioada otoman\u0103, rezultatele sunt departe de a oferi o imagine detaliat\u0103 asupra acestei perioade.Pentru un spa\u021biu care a fost sub administra\u021bie otoman\u0103 timp de patru secole, se poate vorbi de arheologie otoman\u0103, care pus\u0103 \u00een acord cu sursele documentare, poate reduce din decalajul informa\u021bional atunci c\u00e2nd dorim s\u0103 aprofund\u0103m istoria Dobrogei. \u00cen lucrarea de fa\u021b\u0103, facem o sintez\u0103 a descoperirilor, care eviden\u021biaz\u0103 un segment reprezentativ pentru arheologia otoman\u0103 a Dobrogei.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Aurel-Daniel ST\u0102NIC\u0102<\/strong>
Daniela ST\u0102NIC\u0102
<\/strong>–<\/p>\n\n\n\n

CERAMICA OTOMAN\u0102 DESCOPERIT\u0102 \u00ceN JUDE\u021aUL CONSTAN\u021aA<\/a><\/summary>\n

Al treilea articol despre ceramica otoman\u0103 descoperit\u0103 \u00een jude\u021bul Constan\u021ba vine s\u0103 le completeze pe primele dou\u0103, care au analizat c\u00e2teva dintre aceste descoperiri. \u00cen acest studiu, cantitatea mare \u0219i diversificat\u0103 de material otoman aduce c\u00e2teva preciz\u0103ri privind circula\u021bia m\u0103rfurilor otomane \u00een zona Dobrogei, momentul \u00een care acestea apar, dar \u0219i despre re\u021beaua comercial\u0103 din regiune. Cele mai timpurii sunt produsele din secolele XV-XVI, care apar mereu \u00eempreun\u0103 cu majolica italian\u0103 \u0219i continu\u0103 cu posibile produse de serie mic\u0103, realizate exclusiv \u00een secolul al XVI-lea \u00een atelierele din Iznik. Pentru secolul al XVIII-lea, exist\u0103 o concentra\u021bie mai mare de ceramic\u0103 Kutahya pentru Ester, la Ghiaurchioi \u0219i cetatea Karaharman fiind mai rar\u0103, \u00een contextul r\u0103zboaielor turco-ruse.<\/em><\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Niculina DINU<\/strong>
–<\/p>\n\n\n\n

SUMAR<\/a>
–<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul 1993, \u00eentr-un debut c\u0103lduros de lun\u0103 octombrie, la sediul muzeului de istorie const\u0103n\u021bean, l-am cunoscut pe cel pe care \u00eel anivers\u0103m ast\u0103zi \u0219i pe parcursul urm\u0103toarelor pagini. \u00cenc\u0103 de pe b\u0103ncile Facult\u0103\u021bii de Istorie a Universit\u0103\u021bii \u201eOvidius\u201d din Constan\u021ba (\u00een debutul anului al III-lea), am fost solicitat s\u0103 ocup prin concurs, la insisten\u021bele directorului Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie din Constan\u021ba, dr. Adrian R\u0103dulescu, func\u021bia de conservator la Cabinetul Numismatic, aflat la ultimul etaj al institu\u021biei amintite.<\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[19],"tags":[193,195,224,232,225,220,204,198,236,235,241,223,216,228,219,206,221,192,203,233,201,97,213,227,200,226,194,240,242,202,211,238,239,222,188,189,205,237,214,186,196,208,218,191,207,230,199,243,212,229,209,187,215,217,138,190,210,234,231,197],"class_list":["post-699","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-supplementum","tag-alexandru-cel-mare","tag-aliaj-cu-sn","tag-argint","tag-arheologie-otomana","tag-aur","tag-banat","tag-basarabia","tag-capidava","tag-carl-schuchhardt","tag-castru","tag-ceramica-otomana","tag-circulatie-monetara","tag-colectia-orghidan","tag-copsa-mica","tag-costesti","tag-criza-militara","tag-dacia-romana","tag-daric","tag-depozit-monetar","tag-depunere-rituala","tag-desa","tag-dobrogea","tag-falsuri-monetare","tag-gema","tag-imperiul-roman","tag-inel","tag-inotesti-racoasa","tag-iznik","tag-kutahya","tag-limes","tag-macedonia","tag-maiolica-italiana","tag-milet","tag-moldova","tag-monede-celtice","tag-monede-dacice","tag-monede-provinciale","tag-monede-romane","tag-monede-romane-tarzii","tag-muzeul-national-al-banatului","tag-necropola","tag-nikopolis-ad-istrum","tag-nordul-dobrogei","tag-oltenia","tag-orhei","tag-orlat","tag-poienesti-vartescoiu","tag-portelan-chinezesc","tag-procesiune-imperiala","tag-santana-de-mures","tag-septimius-severus","tag-stater","tag-tetartera","tag-tezaur-medieval","tag-tezaur-monetar","tag-tezaure-dacice","tag-thracia","tag-val-de-piatra","tag-valea-stramba","tag-valeni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/699","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=699"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/699\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1001,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/699\/revisions\/1001"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}