{"id":968,"date":"2026-04-23T12:46:47","date_gmt":"2026-04-23T09:46:47","guid":{"rendered":"https:\/\/revistapontica.com\/?p=968"},"modified":"2026-04-23T12:47:41","modified_gmt":"2026-04-23T09:47:41","slug":"pontica-nr-55-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/pontica-nr-55-2022\/","title":{"rendered":"Pontica No. 55 (2022)"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n\n\n\n
\n
DESCHIDE PONTICA NR. 55 – VARIANTA COMPLET\u0102 \u00ceN FORMAT .PDF<\/strong> (139 Mb)<\/a><\/div>\n<\/div>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

SUMAR<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

CONSTANTIN CHERA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
PASIUNEA ARHEOLOGULUI DINCOLO DE MUZEU: IN MEMORIAM DR. CONSTANTIN CHERA<\/summary>\n

30 de ani s-au scurs \u00een clepsidr\u0103 din momentul \u00een care dr. Constantin Chera ar\u0103spuns prima dat\u0103 prezent la proiectele unei asocia\u021bii neguvernamentalerom\u00e2ne\u0219ti \u0219i p\u00e2n\u0103 la momentul \u00een care a p\u0103r\u0103sit aceast\u0103 lume. Aparent numele asocia\u021biei, Societatea de Explor\u0103ri Oceanografice \u0219i Protec\u021bie a Mediului MarinOceanic-Club, nu este legat de domeniul at\u00e2t de drag celui pe care \u00eel omagiemaici: arheologia. Cu toate acestea spiritul de aventur\u0103, dorin\u021ba de cunoa\u0219tere \u0219i entuziasmul ne-au unit \u00eentr-o prietenie trainic\u0103 \u0219i au dat na\u0219tere \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul existen\u021bei acestei asocia\u021bii al c\u0103rui membru fondator a fost, unui departament special de promovare \u0219i protec\u021bie a patrimoniului cultural.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

R\u0103zvan POPESCU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
VIITORUL ARHEOLOGIEI SUBACVATICE<\/summary>\n

A\u0219a dup\u0103 cum a\u021bi auzit mai \u00eenainte, de la profesorul meu Geoff Baily, noi arheologii nu putem s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la viitor. Voi \u00eencerca s\u0103 abordez \u0219i eu aceast\u0103 tem\u0103, \u00een scurta mea prezentare: \u201eViitorul patrimoniului cultural \u0219i alarheologiei subacvatice\u201d. Exist\u0103 trei subiecte pe care le consider\u0103m importante, c\u00e2nd vine vorba despre dezvoltarea unei strategii a arheologiei subacvatice: cercetarea, restaurarea, conservarea, respectiv emiterea legisla\u021biei \u00een domeniu.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Constantin CHERA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
F\u00caTES CONSACR\u00c9ES \u00c0 APOLLON \u00c0 MILET ETDANS LES COLONIES MIL\u00c9SIENNES DU PONT-EUXIN<\/summary>\n

S\u0103rb\u0103torile organizate \u00een cet\u0103\u021bile grece\u0219ti se aflau, \u00een general, \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu practicarea diferitelor culte religioase. S\u0103rb\u0103torile publice erau prilejuri de a cinsti divinit\u0103\u021bile venerate \u00een cetate. Studiul nostru are ca obiect cercetarea comparativ\u0103 a s\u0103rb\u0103torilor \u00eenchinate lui Apollo la Milet \u0219i \u00een coloniile milesiene de la Pontul Euxin. S\u0103rb\u0103torile consacrate lui Apollo (Hebdomaia, Noumenia, Thargelia, Boedromia, Pyanopsia \u0219i Metageitnia) de\u021bineau o pondere \u00eensemnat\u0103 at\u00e2t \u00een calendarul Miletului, c\u00e2t \u0219i \u00een calendarele coloniilor sale de la Pontul Euxin (Sinope,Apollonia Pontica, Odessos, Dionysopolis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Nymphaion,Pantikapaion, Gorgippia, Hermonassa, Tanais).<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Remus Mihai FERARU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ARCHAEOLOGICAL EXCAVATIONS ATCAPE CHIRAKMAN \/ BIZONE, KAVARNA 2016\u20132021<\/summary>\n

\u00cen acest articol sunt publicate rezultatele \u0219i o serie de descoperiri din complexele arheologice cercetate integral la Capul Chirakman, precum \u0219i monede \u0219i \u0219tampile amforice dob\u00e2ndite \u00een timpul s\u0103p\u0103turilor arheologice din ultimii \u0219ase ani. A\u0219ezarea antic\u0103 Bizone este situat\u0103 \u00een zona portuar\u0103 a ora\u0219ului actual Kavarna. Este situat pe un platou cu pante extrem de abrupte cunoscut sub numele de Capul Chirakman. \u00cen antichitate, lungimea sa era mai mare. Cu toate acestea, un cutremur puternic din secolul I a.Chr. a dus la pr\u0103bu\u0219irea p\u0103r\u021bii sale de sud-est \u00een mare. Momentul \u0219i modul \u00een care a fost creat ora\u0219ul Bizone r\u0103m\u00e2n neclare. Numele Bizone a fost men\u021bionat pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un decret din Histria \u00een cinstea lui Agathocles, dat\u00e2nd din anul 200 a.Chr.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Velislav BONEV
Elena VASILEVA
Kalin MADZHAROV
Yana DIMITROVA
Rosen PEEVSKI<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
FROM SALAMANDER TO THE ROBE OF THE FIRE RAT. AN OUTLINE HISTORY OF THE ASBESTOS FROM PREHISTORY TO THE MIDDLE AGES<\/summary>\n

Azbestul a fost folosit la fabricarea ceramicii \u00eentr-o zon\u0103 mare a Eurasiei,din Scandinavia, Corsica p\u00e2n\u0103 \u00een Peninsula Coreean\u0103 \u0219i Arhipelagul Japonez. Cele maitimpurii urme ale utiliz\u0103rii azbestului ca degresant pentru ceramic\u0103 dateaz\u0103 din perioadaneolitic\u0103 \u0219i \u00een unele zone aceast\u0103 tradi\u021bie a supravie\u021buit p\u00e2n\u0103 \u00een Evul Mediu. Vechii greci\u0219i romani foloseau azbest \u00een p\u00e2nzele, giulgiurile \u0219i fitilele de lum\u00e2nare. Cu toate acestea,cele mai multe descoperiri arheologice de azbest provin din context funerar, sub form\u0103 dehaine de incinerare, saci sau cear\u0219afuri. Situa\u021bie similar\u0103 \u00een care textilele cu azbest suntplasate \u00een \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri antice se observ\u0103 \u00een Asia de Sud-Est.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Bart\u0142omiej Szymon SZMONIEWSKI<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOI DATE PRIVIND SISTEMUL DEFENSIV AL CET\u0102\u021aII MEDIEVALE (OTOMANE) DE LA H\u00c2R\u0218OVA (JUD. CONSTAN\u021aA)<\/summary>\n

Cetatea medieval\u0103 otoman\u0103 de la H\u00e2r\u0219ova este un monument istoric preapu\u021bin cunoscut. Cercet\u0103rile de suprafa\u021b\u0103 \u00eentreprinse aici de Pamfil Polonic la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-ea, la care se adaug\u0103 s\u0103p\u0103turile realizate de Victor Br\u0103tulescu, Andrei Aricescu sau, mult mai t\u00e2rziu, de Gheorghe Cantacuzino, au adus prea pu\u021bine clarific\u0103ri asupra planimetriei \u0219i evolu\u021biei sale. Rezultate mul\u021bumitoare s-au ob\u021binut dup\u0103 s\u0103p\u0103turile din ,,cetate\u201d \u00een sectoarele ,,incinte vest\u201d \u0219i ,,incinte nord\u201d derulate \u00een ultimele trei decenii. S-a f\u0103cut, prin acestea, separa\u021bia clar\u0103 dintre fortifica\u021bia antic\u0103 \u0219i cea medieval\u0103, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se astfel starea de confuzie din interpretarea lor.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Constantin NICOLAE<\/strong><\/strong>
–deschide <\/a>varianta PDF<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
INDUSTRIA MATERIILOR DURE ANIMALE DIN A\u0218EZAREAHAMANGIA DE LA TECHIRGHIOL DEALUL MINERVA – PALODA (CAMPANIA 2020)<\/summary>\n

Studiul de fa\u021b\u0103 analizeaz\u0103 un ansamblu arheologic format din 86 depiese, din care 64 au fost confec\u021bionate din os, 12 din cochilii, opt din corn \u0219i dou\u0103 din carapace de \u021bestoas\u0103, descoperite \u00een a\u0219ezarea de la Techirghiol Dealul Minerva – Paloda, \u00een cadrul campaniei arheologice din anul 2020. Lotul analizat este destul de fragmentat, lipsind \u00een general partea activ\u0103 a pieselor, care ne ofer\u0103 informa\u021bii legate de modul deutilizare \u0219i, implicit, de activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate de comunitatea respectiv\u0103.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Monica M\u0102RG\u0102RIT
Valentina VOINEA
Adrian B\u0102L\u0102\u0218ESCU
Valentin RADU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
FIARE DE PLUG GETICE DESCOPERITE \u00ceN DOBROGEA<\/summary>\n

Autorul prezint\u0103 trei unelte agricole getice descoperite \u00eent\u00e2mpl\u0103tor peteritoriul Dobrogei, dup\u0103 anul 2000. Este vorba de dou\u0103 fiare de plug, g\u0103site la Ion Corvin, (de tip \u201elinguri\u021b\u0103\u201d), respectiv la Sibioara (de tip \u201ecu c\u00e2rlig\u201d), ambele localit\u0103\u021bidin jude\u021bul Constan\u021ba \u0219i un cu\u021bit de plug g\u0103sit la Sarinasuf, \u00een jude\u021bul Tulcea. Piesele se dateaz\u0103 \u00een secolul I a.Chr \u2013 I p. Chr \u0219i se adaug\u0103 unor obiecte similare ap\u0103rute \u00een Dobrogea la Ad\u00e2ncata \u0219i Chirnogeni. Pe teritoriile celor trei localit\u0103\u021bi este consemnat\u0103 \u00een bibliogafia arheologic\u0103 existen\u021ba unor situri getice.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel CUSTUREA<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
FUSAIOLE \u00ceN MORMINTELE SARMATICE DINMUNTENIA \u0218I MOLDOVA<\/summary>\n

Obiceiul depunerii fusaiolelor nu este foarte des \u00eenregistrat, cel pu\u021bin \u00een ceea ce prive\u0219te complexele funerare sarmatice din Muntenia \u0219i Moldova. Chiar \u0219i a\u0219a, analiza caracteristicilor sale poate ajuta nu numai la completarea tabloului general almormintelor sarmatice din cele dou\u0103 zone men\u021bionate, dar poate \u0219i eviden\u021bia anumite tr\u0103s\u0103turi comune \u0219i diferen\u021be. Num\u0103rul mormintelor sarmatice din Muntenia \u0219i Moldova \u00een care s-au descoperit fusaiole nu este foarte mare \u2013 36 (19 \u00een Muntenia \u0219i 17 \u00een Moldova), dintr-un total care poate fi estimat \u00een jur de 500.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Liliana O\u021aA<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
TERACOTE DIN A\u0218EZAREA CIVIL\u0102 DE LA OSTROV(DUROSTORUM), JUDE\u021aUL CONSTAN\u021aA (VI)<\/summary>\n

Studiul de fa\u021b\u0103 \u00eencheie seria articolelor dedicate teracotelor descoperite prin cercet\u0103ri arheologice sistematice, \u00een perioada 1998\u20132016, \u00een situl de la Ostrov (Durostorum), jud. Constan\u021ba. \u00cen prezentul catalog au fost introduse 239 de piese, \u00eens\u0103, de\u0219i num\u0103rul lor este impresionant, doar o mic\u0103 parte a putut fi integrat\u0103 \u00eentr-o tipologie, aceasta at\u00e2t din cauza st\u0103rii lor de conservare (fiind foarte fragmentare), c\u00e2t \u0219i a detaliilor p\u0103strate, care \u00eempiedic\u0103 descifrarea lor.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Adela B\u00c2LT\u00c2C
Christina \u0218TIRBULESCU<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CAMEE DE EPOC\u0102 ROMAN\u0102, CU REPREZENT\u0102RI FEMININE,
AFLATE \u00ceN COLEC\u021aIA MUZEUL DE ISTORIE NA\u021aIONAL\u0102 \u0218I ARHEOLOGIE CONSTAN\u021aA<\/summary>\n

Cele trei camee discutate \u00een articolul de fa\u021b\u0103 provin din cercet\u0103ri preventive f\u0103cute la Tomis. Dou\u0103 dintre acestea au fost g\u0103site \u00een morminte, iar pentru cealalt\u0103 nu se cunoa\u0219te cu exactitate contextul, dar se poate presupune c\u0103 este vorba despre obiecte de inventar funerar. Toate cameele au fost montate \u00een obiecte de podoab\u0103, doi cercei \u0219i un medalion, astfel c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 func\u021bia de a decora bijuteriile, ele mai \u00eendeplineau \u0219i o func\u021bie apotropaic\u0103, bine cunoscut\u0103 pentru cameele cu imaginea Medusei \u0219i mai pu\u021bin cunoscut\u0103 pentru cameele cu reprezentarea imaginii \u00eemp\u0103r\u0103teselor romane.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Ana Cristina GEORGESCU- HAMAT
Tiberiu POT\u00c2RNICHE<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
O NOU\u0102 MONED\u0102 TOMITAN\u0102 PENTRU SEVERUS ALEXANDER<\/summary>\n

Apari\u021bia recent\u0103 a unei monede, dintr-o emisiune monetar\u0103 tomitan\u0103 foarte pu\u021bin cunoscut\u0103, ne ofer\u0103 ocazia de a continua articolul nostru din Pontica nr. 52. Aceast\u0103 emisiune monetar\u0103, b\u0103tut\u0103 \u00een numele \u00eemp\u0103ratului Severus Alexander, ilustreaz\u0103 o prim\u0103 \u201eporta triumphalis\u201d a ora\u0219ului Tomis, complet\u00e2nd astfel seria de emisiuni monetare cu revers propagnadistic dedicat\u0103 acestui \u00eemp\u0103rat.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Camelia Silvia BELDIANU
Corneliu Bogdan Nicolae BELDIANU
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
UN LOT DE OPAI\u021aE TIMPURII DIN CARTIERUL DE SUD, EDIFICIUL 2- DOMUS, DE LA TROPAEUM TRAIANI<\/summary>\n

Acest articol prezint\u0103 un lot de zece opai\u021be (\u00eentregi \u0219i fragmentare), descoperite la Tropaeum Traiani, \u00een cartierul de sud, \u00een cercet\u0103rile arheologice din edificiul 2-domus. Acestea se \u00eencadreaz\u0103 \u00een dou\u0103 mari categorii: opai\u021be de tip firmalampen \u0219i opai\u021be cu cioc cordiform, ele fiind situate \u00een categoria opai\u021belor romane timpurii.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Gabriel Mircea TALMA\u021aCHI
\u0218tefan Viorel GEORGESCU
Constantin \u0218OVA<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
UN LOT DE OPAI\u021aE DESCOPERIT LA CAPIDAVA (SECTOR CURTINELE A, B \u0218I C)<\/summary>\n

\u00cen articolul de fa\u021b\u0103 autorii prezint\u0103 un lot de 15 opai\u021be aflate \u00een colec\u021bia Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie din Constan\u021ba, descoperite la Capidava \u00een anul 2015 cu ocazia proiectului de restaurare a cet\u0103\u021bii. Lotul se \u00eemparte \u00een \u0219ase categorii (13 opai\u021be) foarte bine cunoscute \u00een lumea roman\u0103 t\u00e2rzie \u0219i bizantin\u0103 timpurie din Scythia precum \u0219i \u00een provinciile vecine.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Radu PETCU<\/strong>
\u0218tefan Viorel GEORGESCU<\/strong>
Ingrid PETCU-LEVEI
<\/strong>–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
EIN (HEIZBARES?) TAUFBECKEN AUS IBIDA \/SLAVA RUS\u04d0<\/summary>\n

The article would like to use the parallels from the cemetery church in Beroe\/PiatraFrec\u04d1\u0163ei and Galata in Bulgaria to show that the terracotta vessel discovered in 1988 during an emergency excavation in Ibida\/Slava Rus\u04d1 was not used for lustration as a holywater container, as the excavators explain, but as a baptismal font.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Renate Johanna PILLINGER<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
CERAMIC\u0102 MEDIEVAL-TIMPURIE DIN DOBROGEA.RESTITUIRI<\/summary>\n

Obiectivul articolului const\u0103 \u00een completarea repertoriului arheologic dobrogean prin punerea \u00een circuitul \u0219tiin\u021bific a unor date mai vechi referitoare la perioada medieval-timpurie, r\u0103mase nepublicate p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen acest sens, dou\u0103 teme vor fiabordate: rezultatele cercet\u0103rii preventive din a\u0219ezarea de la \u0218iriu (jud. Constan\u021ba) \u0219i prezentarea a \u0219ase vase ceramice aflate \u00een colec\u021bia Muzeului de Istorie Na\u021bional\u0103 \u0219i Arheologie din Constan\u021ba.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Cristina PARASCHIV-TALMA\u021aCHI<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
L\u2019INFLUENCE BYZANTINE SUR LA PRODUCTIONC\u00c9RAMIQUE DU HAUT MOYEN \u00c2GE EN BULGARIE<\/summary>\n

La production c\u00e9ramique du Haut Moyen \u00c2ge \u00e0 l\u2019\u00e9chelle de l\u2019actuelterritoire de la Bulgarie septentrionale est au centre des pr\u00e9occupations de nombreux chercheurs qui \u00e9tudient les traditions c\u00e9ramiques chez les Slaves et les Proto-bulgaressous l\u2019angle des influences possibles sur les formes et la d\u00e9coration locales subies par le Khaganate Avar ou de l’Est1. Toutefois, le pr\u00e9sum\u00e9 processus de transfert d\u2019influences byzantines, d\u2019ailleurs souvent \u00e9voqu\u00e9 comme allant de soi, n’a pas encore fait l’objet d’une \u00e9tude approfondie. Le nombre important de donn\u00e9es technologiques r\u00e9cemmentacquises sur le mat\u00e9riel c\u00e9ramique issu des n\u00e9cropoles et de l\u2019habitat semble favorable,malgr\u00e9 son caract\u00e8re pr\u00e9liminaire, \u00e0 une telle d\u00e9marche.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Maria CHRISTOVA-PENKOVA<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
OPENWORK SLOTTED STRAP TIPS FROM NORTH-EASTERN BULGARIA<\/summary>\n

Subiectul acestui articol este o colec\u021bie de 12 noi v\u00e2rfuri de curele ajurate \u00een \u201estilul grifon \u0219i tipril\u201d g\u0103site \u00een nord-estul Bulgariei. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, doar \u0219ase astfel de piese sunt cunoscute \u0219i publicate, cu frunze de palmier \u201ebandajate\u201d, ceea ce face ca acest grup de piese s\u0103 reprezinte una dintre rarele apari\u021bii din Bulgaria. Lucrul comun care une\u0219te toate aceste v\u00e2rfuri de curele, \u00een afar\u0103 de partea de la baz\u0103, este compozi\u021bia frunzelor de palmier \u201ebandajate\u201d \u00een diferite combina\u021bii de frunze \u0219i volute curbate form\u00e2nd un buchet cu dou\u0103 fe\u021be la v\u00e2rful curelei. Piesele cu fante g\u0103site \u00een Bulgaria difer\u0103de modelul original al grupului Mihldorff-Skalyste \u0219i nu urmeaz\u0103 direct ornamenta\u021bia acestuia. \u00cen practic\u0103, se formeaz\u0103 o nou\u0103 compozi\u021bie, care dezvolt\u0103 \u00eentr-un mod nou prototipul dat, care, \u00eempreun\u0103 cu forma v\u00e2rfului de curea ajurat, formeaz\u0103 un nou grup local de artefacte. Fiecare v\u00e2rf al curelei prezint\u0103 o interpretare diferit\u0103 a motivelor cunoscute \u0219i rareori se \u00eent\u00e2lnesc dou\u0103 obiecte total identice.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Stella DONCHEVA<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
SEVEN NEW FRAGMENTARY INSCRIPTIONS FROM ISTROS AND TOMIS<\/summary>\n

Autorul public\u0103 \u0219apte inscrip\u021bii grece\u0219ti inedite, trei inscrip\u021bii din Istros: 1. un nou fragment din decretul pentru Diogenes, fiul lui Diogenes (ISM I 2 + 3); 2. fragment dintr-o plac\u0103 opistograf\u0103 cu dedica\u021bii pentru \u00eemp\u0103ra\u021bi din dinastia Antoninilor; 3. un nou fragment din stela funerar\u0103 ISM I 303; \u0219i patru inscrip\u021bii din Tomis: 4. fragment dintr-o inscrip\u021bie monumental\u0103 pentru \u00eemp\u0103ratul Hadrian pus\u0103 \u00een 120 p. Chr. de autorit\u0103\u021bile locale \u0219i de legatul Gaius Ummidius Quadratus; 5. inscrip\u021bie fragmentar\u0103 de natur\u0103 incert\u0103; 6 \u0219i 7. dou\u0103 inscrip\u021bii votive fragmentare dintr-un vicus din teritoriul cet\u0103\u021bii.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Drago\u0219 H\u0102LMAGI<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
NOTES ON GREEK INSCRIPTIONS (III)<\/summary>\n

Articolul discut\u0103 cinci inscrip\u021bii grece\u0219ti, cu noi sugestii de lectur\u0103 \u0219i restituire: 1. Decret olbian pentru un chersonesitan, publicat ca fiind de la Odessos, IGBulg I\u00b2 39;2. Decret histrian de proxenie pentru un zaraf, ISM I 28;3. Inscrip\u021bie tomitan\u0103 pentru Demetra \u0219i Kore, ISM VI.2, 485;4. Inscrip\u021bie funerar\u0103 de la Tomis pentru un b\u0103rbat din Heraclea Pontica \u0219i pentru familia sa, ISM III 236 + ISM VI.2, 520 + ISM VI.2, 590;5. Din nou despre ISM VI.2, 736, inscrip\u021bie de la Dionysopolis pus\u0103 de un fost preotal marelui zeu Derzalas\/Derzelas.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Drago\u0219 H\u0102LMAGI<\/strong><\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ROMAN FUNERARY STELAI FROM MOESIA INFERIOR AND THEIR REUSE AS BUILDING MATERIAL: THE SACIDAVA CASE<\/summary>\n

Multe dintre monumentele epigrafice \u0219i sculpturale de la Sacidava (Muzait\/Dun\u0103reni, com. Aliman, jud. Constan\u021ba), databile \u00een perioada roman\u0103 timpurie, au fost descoperite \u00een utilizare secundar\u0103, ca materiale de construc\u021bie, \u00een zidurile incintei romane t\u00e2rzii. Acesta a fost \u0219i cazul stelei pentru Antonia, fiica veteranului C. Antonius. Descoperirea a fost f\u0103cut\u0103 acum mai bine de un deceniu \u0219i se reg\u0103se\u0219te \u00een corpus-ulepigrafic al sitului (ISM IV 193). \u00cen aceast\u0103 contribu\u021bie sunt prezentate observa\u021biile f\u0103cute \u00een 2016 asupra materialului litic folosit, asupra decorului monumentului \u0219i inscrip\u021biei.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Cristina-Georgeta ALEXANDRESCU<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
UN EXEMPLU DE STRATEGIE COMUNICATIV\u0102 EPIGRAFIC\u0102 \u00ceN SCYTHIA MINOR:ISM IV 16 (TROPAEUM TRAIANI)<\/summary>\n

Pe baza sugestiilor venite dinspre literatur\u0103, \u00een special retoric\u0103 \u0219i teoria textului, teoria comunic\u0103rii, semiotic\u0103 \u0219i studiul imaginii \u00een arta figurativ\u0103 antic\u0103 t\u00e2rzie, discut\u0103m strategia comunicativ\u0103 folosit\u0103 \u00een cazul unei inscrip\u021bii de la Tropaeum Traiani(ISM IV 16). Sunt analizate elementele de natur\u0103 paratextual\u0103 (mise en place), textual\u0103 (mise en page) \u0219i paralexical\u0103 (mise en texte) care faciliteaz\u0103 decodarea mai nuan\u021bat\u0103 a mesajului transmis de aceast\u0103 epigraf\u0103 de caracter oficial.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Nelu ZUGRAVU<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
ANALIZA ANTROPOLOGIC\u0102 PRELIMINAR\u0102 A UNUI E\u0218ANTION SCHELETIC DIN CIMITIRUL DE EPOC\u0102 OTOMAN\u0102 DE LA CONSTAN\u021aA BOREAL: ASPECTE DEMOGRAFICE \u0218I MODIFIC\u0102RI PATOLOGICE<\/summary>\n

Cimitirul otoman de secolele XVIII-XIX de la Constan\u021ba zona Boreal, cercetat \u00eentre anii 2019-2020, num\u0103r\u0103 314 morminte, dintre care 49 au fost analizate \u00een lucrarea de fa\u021b\u0103. A rezultat un num\u0103r minim de 50 de indivizi: 26 din categoria subadul\u021bilor (19 din grupa copiilor, 5 sugari \u0219i 2 adolescen\u021bi) \u0219i 24 de adul\u021bi (12 adul\u021bi tineri, 6 adul\u021bi maturi, 5 adul\u021bi b\u0103tr\u00e2ni \u0219i un individ cu grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103 incert\u0103). Sexul a fost determinat doar \u00een cazul adul\u021bilor; au fost identifica\u021bi 8 indivizi de sex masculin, 15 de sex feminin (sex ratio = 0,53) \u0219i un individ cu sex incert.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Andreea TOMA<\/strong>
Gabriel VASILE<\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
Typology and Chronology of Red Slip Ware from Production Complexes between the Danube and the Balkan Mountain Range (2nd \u2013 3rd c. AD), Sofia, 2022, (224 p.)<\/summary>\n

Lucrarea la care ne referim a ap\u0103rut sub auspiciile favorabile ale seriei Archaeologia Bulgarica, Supplements, volumul 3, editat\u0103 de Lyudmil F. Vagalinski & Nicolay Sharankov \u0219i se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria monografiilor arheologice, trat\u00e2nd un subiect de mare interes pentru studiul vie\u021bii materiale romane provinciale \u2013produc\u021bia ceramic\u0103 din spa\u021biul cuprins \u00eentre Dun\u0103re \u0219i Mun\u021bii Balcani.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Stiliyan Dimitrov INVANOV<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n
The treasure from the Kaliakra Fortress. The Tatar loot, Unicart, Sofia, 2020, (208 p.)<\/summary>\n

This edition of luxe, printed in Bulgarian and English, is a studia devoted to a very curious treasure, discovered in 2018 during the regular archeological excavations of the fortress Kaliakra, one of the capitals of the Dobruja despotate in the second half of 14th century. It is worthy of admiration that the find is worked up and published for less than two years.<\/p>\n<\/details>\n\n\n\n

Boni PETRUNOVA<\/strong><\/strong>
–view the PDF version<\/a>–<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

30 de ani s-au scurs \u00een clepsidr\u0103 din momentul \u00een care dr. Constantin Chera ar\u0103spuns prima dat\u0103 prezent la proiectele unei asocia\u021bii neguvernamentalerom\u00e2ne\u0219ti \u0219i p\u00e2n\u0103 la momentul \u00een care a p\u0103r\u0103sit aceast\u0103 lume. Aparent numele asocia\u021biei, Societatea de Explor\u0103ri Oceanografice \u0219i Protec\u021bie a Mediului MarinOceanic-Club, nu este legat de domeniul at\u00e2t de drag celui pe care \u00eel omagiemaici: arheologia. <\/p>","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-968","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-revista"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/968","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=968"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/968\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1029,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/968\/revisions\/1029"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistapontica.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}